Aşa zisa "Ordonanţă Voiculescu", adoptată anul trecut, potrivit căreia, printre altele, agenţiile de publicitate aveau interzis să mai intermedieze plăţile între clienţii de reclamă şi televiziuni, a fost amendată de deputaţi.
Astfel, aceştia au modificat actul normativ oferind posibilitatea ca plăţile dintre prestatorii de servicii (televiziunile şi radiodifuzorii) şi beneficiari (clienţii de reclamă) să poată fi făcute, din nou, şi prin agenţiile de publicitate.
În aceste condiţii, televiziunile şi radiodifuzorii ar putea fi din nou în situaţia în care să-şi primească banii de la publicitari cu întârzieri care ajung şi la un an, agenţiile de reclamă putând să încaseze liniştite dobânzile substanţiale din sumele plătite la timp, în majoritatea cazurilor, de beneficiari.
Iniţial, articolul care a fost modificat recent de Comisia de Cultură din Camera Deputaţilor suna în felul următor: "Obiectul achiziţionării (...) va fi plătit direct de către beneficiarul final al publicităţii televizate radiodifuzorului, în baza facturii ce va fi emisă de radiodifuzor către beneficiarul final al publicităţii televizate. Orice rabat sau avantaj tarifar, indiferent de natura acestuia, acordat de către radiodifuzor, trebuie să figureze pe factura emisă beneficiarului final al publicităţii televizate".
Anul trecut, preşedintele Traian Băsescu a întors în Parlament spre reexaminare proiectul de Lege, considerând că acesta ar îngrădi "libertatea radiodifuzorilor de a vinde aşa cum doresc propriul spaţiu publicitar, conform intereselor legitime ale acestora".
Rezultatul reexaminării deputaţilor se reflectă în modul în care a fost modificat articolul: "Obiectul achiziţionării (...) va fi plătit direct de către beneficiarul final al publicităţii televizate radiodifuzorului, sau, la alegerea beneficiarului final, prin intermediari, respectând în mod total transparenţa preţurilor aplicate de către radiodifuzor, în baza facturii ce va fi emisă de radiodifuzor către beneficiarul final al publicităţii televizate sau, către intermediar, conform alegerii beneficiarului final. Orice rabat sau avantaj tarifar, indiferent de natura acestuia, acordat de către radiodifuzor, trebuie să figureze pe factura emisă".
Amendamentul deputaţilor spune doar că o companie ar putea să aleagă să lucreze cu un intermediar pentru servicii de publicitate. Având în vedere actuala criză economică, ne putem întreba de ce un beneficiar, care activează într-un mediu economic nu tocmai favorabil, ar prefera să plătească un intermediar, în loc să lucreze direct cu televiziunea sau radiodifuzorul?
În opinia lui Radu Florescu, preşedintele Uniunii Agenţiilor de Publicitate din România (UAPR), "în general, ordonanţele de urgenţă au un impact negativ asupra mediului de afaceri, care are nevoie de predictibilitate legislativă şi de transparenţă decizională". Domnia sa ne-a spus că OUG 25/2013 a afectat piaţa de publicitate în ansamblu, "ducând la creşterea semnificativă a birocraţiei şi la îngreunarea procedurilor de business".
"Ordonanţa, în forma sa iniţială, a însemnat costuri majorate pentru toţi actorii din piaţă. Clienţii şi radiodifuzorii au avut costuri sporite ca să gestioneze volumul crescut de muncă administrativă", ne-a mai declarat Radu Florescu, adăugând că, pentru agenţiile de publicitate, scăderea cifrei de afaceri a dus la restructurări de personal şi la redefinirea modelului de business, astfel încât acestea să poată supravieţui pe piaţă.
Următoarele prevederi din OUG 25/2013 au rămas în forma iniţială: "Orice achiziţionare de spaţiu publicitar televizat nu poate fi făcută de un intermediar decât în numele şi pe seama beneficiarului final al publicităţii televizate. Orice oferte de preţ pentru achiziţionarea publicităţii televizate vor fi în mod obligatoriu confirmate în prealabil în scris cu radiodifuzorul. În scopul obţinerii acestei confirmări, intermediarii vor prezenta radiodifuzorilor mandatele scrise acordate de beneficiarii finali ai publicităţii televizate pentru care solicită ofertele de preţ. (...) Intermediarii (...) nu pot să primească altă plată sau contraprestaţie decât cea care le este plătită de către beneficiarul final al publicităţii televizate în vederea remunerării serviciilor prestate şi nici vreun avantaj material, indiferent de natura acestuia, din partea radiodifuzorului".
Potrivit lui Radu Florescu, chiar dacă, oficial, nu a existat vreun caz de faliment sau insolvenţă pus pe seama ordonanţei până acum, "există agenţii de media care şi-au închis porţile din cauza unor blocaje financiare la care, cu siguranţă, a contribuit şi această reglementare": "Semnalele din piaţă ne confirmă, însă, că agenţiile de media mici şi mijlocii nu ar mai putea supravieţui încă un an fără amendarea acestei situaţii".
Subliniind că orice avantaj tarifar acordat de televiziuni şi radiodifuzori intermediarilor de reclamă va trebui să figureze pe factură, expunerea de motive a OUG 25/2013 arăta că adoptarea acestei măsuri a fost necesară în vederea combaterii "corupţiei manifestate la nivelul achiziţiei de spaţiu publicitar media" şi a "combaterii sistemelor netransparente şi anticoncurenţiale în acest domeniu, care afectează în egală măsură activitatea staţiilor TV şi dreptul publicului la informaţii corecte şi de calitate".
Textul Ordonanţei subliniază lipsa unor mecanisme eficiente de eliminare a "corupţiei şi a practicilor netransparente în acest domeniu, care s-ar perpetua şi s-ar amplifica în cazul neadoptării urgente a unor reglementări clare menite să asigure un climat concurenţial corect şi respectarea dreptului publicului român la producţii audio-video de calitate".
Potrivit Ordonanţei, în piaţa de publicitate au fost identificate situaţii "(frecvent întâlnite în practică, însă neconforme din punct de vedere legal şi cu un potenţial efect anticoncurenţial) în care preţurile de achiziţie a spaţiului publicitar sunt stabilite de intermediarii care activează pe piaţă (agenţiile media), fără acordul radiodifuzorilor - titulari de drept ai spaţiului publicitar, intervenind, astfel, distorsiuni în modalitatea de stabilire a preţurilor pe piaţa de publicitate. (...) Având în vedere faptul că, în prezent (n.r. la momentul întocmirii proiecteului de Ordonanţă), practica intermediarilor (agenţiilor de publicitate) care activează pe piaţă este aceea de a emite oferte de preţ pentru achiziţionarea spaţiului publicitar către clienţii lor fără a confirma în prealabil cu radiodifuzorii aceste preţuri (obligând, astfel, radiodifuzorii să accepte preţurile impuse de agenţie), televiziunile ajungând, astfel, să nu aibă niciun control asupra achiziţiilor de spaţiu publicitar din cadrul programelor lor, controlul fiind deţinut de agenţiile de publicitate, se impune ca măsurile nou introduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, adoptate în scopul combaterii practicilor ilegale şi corupţiei de pe piaţa de publicitate să se aplice bugetelor de publicitate aferente anului 2013".
Proiectul de Lege se află, acum în Senat, după ce a fost aprobat, recent, în noua formă, de către deputaţi, în unanimitate, potrivit lui Gigel Ştirbu, preşedintele comisiei de specialitate.
Deputatul ne-a precizat: "Am adoptat un amendament care reprezintă o cale de mijloc. Ce se întâmplă la noi nu se mai întâmplă nicăieri. Suntem singura ţară în care a fost aprobată o astfel de Ordonanţă de către Guvern".
Radu Florescu ne-a declarat că industria de profil se confruntă cu o serie de lipsuri, printre care se numără şi adoptarea unor decizii legislative luate fără consultarea, în prealabil, a actorilor economici.
Domnia sa a precizat: "În prezent, UAPR şi IAA promovează două documente esenţiale pentru o relaţie de business corectă între agenţii sau între agenţii şi clienţi. Este vorba despre Ghidul de pitch, realizat în dialog cu autorităţile competente în domeniu, în vederea existenţei unor proceduri de selecţie a agenţiilor transparente şi corecte. Lucrăm, de asemenea, la Codul de bune practici în publicitate, un set de recomandări pe care agenţiile membre ale celor două organizaţii profesionale să şi le asume astfel încât serviciile oferite să corespundă unor standarde recunoscute la nivel internaţional".
•
În toamna anului 2012, Cătălin Tolontan preciza, pe blogul personal: "Practic, de pe circuitul financiar se elimină agenţiile de media, cele care fierb de furie în aceste zile, aflând ce li se pregăteşte. Până acum, clientul de publicitate dădea comanda agenţiei, aceasta îl factura şi încasa banii, plătind mai departe furnizorul, adică posturile TV şi de radio. Dacă se emite Ordonanţa, în noua arhitectură financiară agenţiile rămân cele care ghidează şi comandă publicitatea în numele clientului pe care îl servesc, dar pierd secretul tarifelor comunicate clientului, pentru că vor fi obligate să transmită tarifele şi furnizorilor. TV-urile şi radiourile pot, astfel, compara câţi bani li se dau şi cât ştiu clienţii că plătesc pentru acel consum. În plus, agenţiilor de publicitate li se pulverizează puterea financiară a celui care mută banii".