Organizarea JO, o provocare pentru marile oraşe ale lumii!

Concurenţa dintre ţări şi oraşe pentru găzduirea Jocurilor Olimpice rămâne la fel de puternică în ciuda problemelor financiare şi de securitate cu care se confruntă întreaga lume. Pentru următoarea ediţie a Jocurilor Olimpice, din 2020, s-au "bătut" Tokyo, Istanbul, Madrid, Baku, Doha şi Roma, în cele din urmă capitala Japoniei având câştig de cauză. Bătălia pentru JO din 2024 este în plină desfăşurare, oraşele care şi-au depus candidaturile oferind deja asigurări în legătură cu investiţiile pe care au de gând să le facă.

Paris, Roma, Budapesta şi Los Angeles sunt oraşele cel mai bine plasate în cursa pentru organizarea jocurilor, capitala Franţei fiind în acest moment cotată cu cele mai mari şanse de câştig. Conform Agerpres, primăria Parisului se va angaja să efectueze lucrări de construcţie şi renovare a unor instalaţii sportive până la nivelul de 145 milioane de euro în cadrul candidaturii sale pentru găzduirea Jocurilor Olimpice din 2024. Consiliul primăriei pariziene, care se va reuni săptămâna viitoare, va trebui să voteze o hotărâre care va autoriza în mod formal primarul să semneze scrisorile de garanţie cerute de Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) pentru organizarea JO. Parisul va asigura 30 de milioane de euro pentru construcţia (33% din costuri) unei a două arene la Bercy, lângă AccorHotels Arena recent renovată, şi 21 de milioane pentru centrul acvatic de lângă Stade de France. Nu mai puţin de 25 de milioane de euro sunt prevăzute pentru arenele de antrenament, 12,5 milioane pentru piscina de la Marville en Seine Saint-Denis (în nordul Parisului) şi 6,5 milioane pentru stadionul Pierre-de-Coubertin. De asemenea, Paris va garanta 4 milioane pentru viitorul Sat Olimpic.

În 2015, Parisul a intrat oficial în luptă pentru organizarea Jocurilor Olimpice şi Jocurilor Paralimpice de vară din anul 2024, după ce municipalitatea a fost de acord cu acest proiect costisitor. Conform unor prime estimări, Franţa va cheltui aproximativ 6 miliarde de euro în cazul în care va obţine dreptul să găzduiască Olimpiada, dar experienţa ultimelor ediţii arată că de cele mai multe ori sumele anunţate iniţial s-au dublat pe parcurs. Pentru Jocurile Olimpice de la Londra (2012) s-au cheltuit 12 miliarde de euro, iar ediţia de la Rio (2016) a costat peste 9 miliarde de dolari. Oraşul câştigător va fi desemnat de CIO în septembrie 2017, la Lima (Peru), în cadrul celei de-a 130-a sesiuni a forului olimpic mondial.

Dincolo de cheltuielile ţărilor gazdă, "afacerea olimpică" este în plină dezvoltare. Activele CIO se ridică la 3,89 miliarde dolari, a anunţat preşedintele comisiei financiare a CIO, Ser Miang Ng, cu ocazia prezentării raportului financiar, în timpul JO de la Rio. Oficialul CIO a adăugat că activele globale au crescut cu 22 %, în timp ce obligaţiile financiare totale se ridică la 2,48 miliarde dolari. Potrivit raportului financiar publicat după aprobarea sa în cadrul sesiunii, CIO prevede un beneficiu de 5,6 miliarde dolari în cursul perioadei 2013-2016, cu 5 % mai mult decât în 2009-2012. CIO redirecţionează cea mai mare parte a banilor încasaţi către comitetele olimpice naţionale şi federaţiile sportive, reţinând în jur de 10 % pentru proiectele sportive şi propriile cheltuieli.