OVIDIU NICOLESCU, CNIPMMR: "Fondul suveran de dezvoltare şi investiţii nu va fi un fond, ci o societate comercială"

Proiectul de ordonanţă de urgenţă care are în vedere înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) prevede, de fapt, înfiinţarea unei societăţi comerciale, nu a unui fond suveran, a afirmat Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, în cadrul unei conferinţe de presă.

Domnia sa a declarat: "Este foarte important să se înţeleagă că vorbim de o societate comercială care poartă în titlu denumirea de fond suveran de investiţii şi dezvoltare. Nu e un fond, este o societate comercială pentru care există legislaţie".

Potrivit domnului Nicolescu, proiectul de ordonanţă ridică 5 categorii de probleme majore: "Încep cu sublinierea faptului că acest proiect încalcă opt legi, ordonanţe sau hotărâri de guvern şi patru articole din Constituţia României. (...) În ceea ce priveşte argumentele de natură economică, în această formă a proiectului de lege, această societate comercială presupune un tratament descriminatoriu, având drepturi pe care nu le are nicio altă societate din ţara noastră, precum dreptul să cumpere şi să vândă fără restricţii, fără oferte sau criterii de performanţă. Mai important, această societate are dreptul să cumpere şi să vândă acţiuni, nerespectând proporţii şi are voie să vândă acţiuni şi la persoane fizice, nu doar la persoane juridice. De asemenea, acest proiect introduce concurenţă neloială. FSDI va fi o societate mamut, care va avea atâtea drepturi, fără să respecte legea, încât toate celelalte societăţi, cu capital intern sau extern, privat sau capital de stat, vor fi puse în situaţie de inferioritate".

Referitor la neregulile manageriale, etice şi bugetare pe care le presupune forma actuală a OUG publicată în transparenţă decizională, Ovidiu Nicolescu a punctat: "La conducerea acestor societăţi poate să intre orice persoană, neexistând criterii de selecţie. De asemenea, conducerea acestei societăţi nu va răspunde în faţa nimănui. Este subordonată Ministerului de Finanţe, dar nu are obligaţia să răspundă în faţa acestuia, iar acesta nu are competenţa de a o controla.

Totodată, prevederile pentru această societate spun că nu există limite pentru stabilirea salariului şi faptul că s-au eliminat prevederile din legile care spuneau că o persoană nu poate fi şi în Consiliul de Administraţie, şi director. De asemenea, un mandat are o durată de 9 ani, într-o privinţă, în timp ce alt articol stipulează că nu există limită de mandat. (...) În cazul acestei societăţi comerciale, nu se aplică prevederea conform căreia orice societate cu capital de stat trebuie să dea 50% din profitul realizat către buget".

Domnia sa a completat că atunci când se înfiinţează o societate de acest tip se realizează un studiu de oportunitate, urmat de un studiu care să chestioneze fezabilitatea şi dacă situaţia economiei permite o asemenea societate, iar în ultmul rând se realizează un plan de afaceri care să dovedească profitabilitatea eventuală.

De asemenea, în cazul unei societăţi de stat, este necesară studierea impactului economic, social şi bugetar, iar conform sursei menţionate, toate aceste studii nu au fost realizate.

Domnul Nicolescu a mai afirmat că atragerea atâtor active în acest fond, care nu are obligaţia să plătească 50% din profit către bugetul statului va crea o gaură în finanţele publice.

"Poziţia noastră este să se facă aceste patru studii, succesiv, iar în momentul în care se demonstrează că societatea este oportună, fezabilă, profitabilă şi benefică pentru economie şi societate atunci să o facem. Şi repet, nu discutăm despre un fond, ci despre o societate comercială. Titlul înşală oamenii".

În ceea ce priveşte poziţia instituţiilor comunitare cu privire la înfiinţarea acestui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, domnia sa a conchis: "Având în vedere amploarea resurselor care vor fi concentrate în acest fond, în mod precis, UE o să intervină, pentru că aici sunt probleme de monopolizare, gestionare a fondului, transparenţa sau egalitatea de şansă. Deocamdată se face abstracţie că suntem în UE, dar acest proiect de lege este construit ca şi cum ţara noastră nu ar avea o legislaţie europeană de respectat".

Legat de oportunitatea unei OUG privind înfiinţarea FSDI, Florin Jianu, fost ministru al mediului de afaceri în guvernul Grindeanu şi actual preşedinte al CNIPMMR, a afirmat: "Şi alte organizaţii ale mediului de afaceri au comunicat aspectul neînţelegerii caracterului de urgenţă. După fondul suveran, acum se pregăteşte legea lobbyului. Toate aceste legi, care ar trebui discutate de Parlament şi partenerii sociali implicaţi sunt date acum prin OUG. Spre exemplu, ordonanţa de urgenţă 79/2017, a revoluţiei fiscale, nu a mai ieşit din Parlament, ca lege de aplicare, pentru că s-ar putea să aibă aspecte de neconstituţionalitate, dar câtă vreme stă în Parlament produce efecte în economie. (...) Observaţi şi că ordonanţa pentru FSDI încalcă patru articole din Constituţie. CCR a spus că este nevoie de o hotărâre de guvern, existând legi precum legea societăţilor comerciale, legea privind piaţa de capital, legea privind guvernanţa corporativă, ş.a.m.d., deci avem legi, nu este nevoie de o lege specială care să exonereze această societate comercială de la toate celelalte legi".

Acesta a completat: "CCR a mai spus că Parchetele şi DNA-ul nu îi pot urmări pe cei care dau ordonanţe de urgenţă sau legi, ori dacă se dă o hotărâre de guvern s-ar putea ca cei care semnează o hotărâre de guvern în acest caz să aibă probleme".

În ceea ce priveşte Start-up Nation, program guvernamental pe care Florin Jianu l-a coordonat şi înfiinţat, domnia sa a solicitat modificarea grilei de punctaj pe baza căreia se decide finanţarea companiilor aplicante.

Acesta a afirmat: "Nu este clar definit domeniul serviciilor. În grila realizată de către minister, scrie «exclusiv IT», ceea ce înseamnă că poate fi punctat numai IT-ul, eliminând întreg domeniul serviciilor, iar aici fac referire la turism, servicii de educaţie şi diverse alte tipuri de servicii care se regăsesc în strategia de competitivitate a României. Aici este o primă propunere de corelare".

În grila actualizată de către CNIPMMR, asociaţia cere egalarea punctării producţiei şi a industriilor creative cu punctarea industriei IT-ului şi includerea în program a regiunilor în care se regăsesc centrele universitare din ţara noastră, pentru că acestea reprezintă infrastructura de business a României în care IT-ul sau industriile creative se pot dezvolta.

Preşedintele Consiliului a declarat: "Prin acest punctaj s-ar acoperi întreaga paletă a activităţilor economice din ţara noastră. De asemenea, în criteriile pentru evaluarea planurilor de afaceri, apare punctarea/depunctarea regiunilor care au peste 40 de IMM-uri la mia de locuitori. Această depunctare înseamnă că regiuni întregi printre care Bucureşti-Ilfov, Cluj, Timişoara sau Constanţa sunt excluse de la finanţare, iar dacă ne uităm pe rezultatele Start-Up Nation de anul trecut, primele două locuri sunt ocupate de Bucureşti şi Cluj. (...) Considerăm că aceste regiuni ar trebui potenţate, nu excluse, pentru că Comisia Europeană şi fondurile europene cer aşa-numita complementaritate de aplicare a fondurilor, care presupune că dacă CE susţine pe un program mediul rural sau oraşele mai mici şi exclud zone precum Bucureşti-Ilfov, programul naţional ar trebui să susţină exact aceste zone".

Consiliul Naţional pentru IMM-uri cere de asemenea introducerea în program a posibilităţii de acordare a unui avans de până la 30% din suma totală aprobată.

În ceea ce priveşte principiului "primul venit - primul servit" pe care îl prevede programul, domnul Jianu a spus că asociaţia se opune vehement acestei propuneri de regim, completând: "Nu există nicăieri, de la Comisia Europeană la fondurile norvegiene, naţionale sau ale Băncii Mondiale. Toată lumea a renunţat la acest principiu pentru că este păgubos, deschide uşa arbitrariului şi nu promovează competenţa. (...) Am mai trăit o experienţă similară în 2012-2013, când acel program de minimis (n.r. schema de minimis, HG273/2013), de la Ministerul de Finanţe a funcţionat timp de cinci minute, iar după aceea platforma s-a blocat cu câteva mii de contestaţii. (...) Să nu facem un concurs de click-viteză, ci un concurs de idei, de planuri de afaceri şi de valoare adăugată.

Referitor la efectele creşterii salariului minim asupra întreprinderilor, domnul Jianu a conchis că ţara noastră are nevoie de creşteri salariale, dar că executivul european subliniază în fiecare raport semestrial de ţară că România trebuie să realizeze un mecanism ştiinţific pentru stabilirea salariului minim pe economie, un mecanism pe care întreprinzătorii din această ţară să îşi plănuiască investiţiile în următorii ani.

Referitor la raportul semestrial, Florin Jianu a mai spus că alocarea de fonduri din programul structural 2021-2027 va fi legată şi de rezolvarea problemelor semnalate în raportul de ţară.

Referitor la reacţia Corinei Creţu de luni, când comisarul european pentru dezvoltare regională a criticat lipsa proiectelor de infrastructură venite din partea puterii politice de la Bucureşti, Florin Jianu a spus: "Reacţia de ieri (n.r. luni) nu este reacţia Corinei Creţu, ci este reacţia oficială a Comisiei Europene. Acest lucru este extrem de îngrijorător (...). Corina Creţu a spus foarte clar că un proiect strategic pentru Comisia Europeană este proiectul autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, iar guvernul României nu a trimis acest proiect, (...) poate pentru că nu există proiectul, (...) dar nu ştim cauzele.

În ceea ce priveşte deficitul de kilometri de infrastructură al ţării noastre, domnia sa a conchis: "Noi strigăm că există o criză a forţei de muncă de jumătate de an, iar oamenii de afaceri sunt disperaţi din cauza lipsei educaţiei şi a infrastructurii. Dacă nu rezolvăm problema infrastructurii din ţara noastră, aceasta va fi următoarea criză. Va însemna un blocaj pentru economia ţării, pentru că marfa nu mai poate fi transportată, nu mai poţi atrage investitori, iar economia degeaba are potenţial, pentru că la un moment dat se va gripa din aceste cauze".