Marea problemă în ţara noastră este că, în administraţia publică, ajung la conducere oameni care nu au nicio pregătire managerială, este de părere Ovidiu Nicolescu, preşedinte de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Domnia sa a declarat: "În alte ţări nu există să ocupi posturi de manager fără evaluări profesioniste. Uitaţi-vă şi acum. Se vântură, se agită nume de persoane care să devină prim-miniştri şi dacă vă uitaţi în CV-ul unora sunt persoane care au condus trei elevi într-o şcoală sau nu au condus nimic şi îi punem să conducă Guvernul României. Nu se poate aşa ceva. Este foarte important ca cei care conduc să aibă pregătire şi, pe măsură ce înaintezi în ierarhia managerială, să aibă şi experienţă managerială. Nu putem lăsa să înveţe oamenii management pe spinarea acestei ţări".
Conform domnului Nicolescu, în administraţia publică, selecţia şi evaluarea managerilor sunt deficitare, iar salarizarea nu este făcută în funcţie de performanţe.
Domnia sa apreciază că nivelul educaţiei universitare din ţara noastră se ridică la nivelul celui din Europa.
Ovidiu Nicolescu a prezentat, ieri, Raportul de cercetare "Starea de sănătate a managementului din România 2016", ediţia a VIII-a, elaborat de Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Facultatea de Management din cadrul ASE Bucureşti şi CNIPMMR.
Potrivit studiului, managementul practicat în România, comparativ cu managementul care predomină în Uniunea Europeană este - după opinia a aproape 40% dintre respondenţi - inferior. Aproape o treime dintre aceştia îl consideră aproximativ la fel, iar peste o zecime dintre ei, chiar superior mediei europene.
De asemenea, punctele forte al managementului din ţara noastră sunt reprezentate de faptul că acesta este centrat pe obţinerea de performanţe şi pe elaborarea de strategii şi politici bine fundamentate, în timp ce punctele slabe sunt reprezentate de faptul că managementul autohton nu este focalizat pe priorităţi şi prezintă o capacitate redusă de a motiva salariaţii din organizaţie.
Potrivit domnului Nicolescu, cel mai ridicat nivel al managementului se înregistrează la nivelul companiilor, care au resurse mai mari şi care vin cu o practică mai evoluată din ţările de provenienţă, pe care o adaptează la condiţiile din România.
"Companiile mari, multinaţionalele, nu sunt companii de supravieţuire, ci din contră ele se dezvoltă", a spus domnul Nicolescu, adăugând: "În ceea ce priveşte IMM-urile, doar 15-20% dintre ele sunt firme care se dezvoltă, restul de 80% fiind firme de supravieţuire, care nu au resurse pentru traininguri şi calificări suplimetare".
În opinia sa, calitatea managementului este cel mai important factor de creştere economică, iar în ceea ce priveşte ţara noastră, este foarte important ca întâi să fie evaluată starea managementului şi abia apoi să se elaboreze soluţii şi să se acţioneze.
Potrivit domnului Nicolescu, printre priorităţile şi modalităţile de acţiune pe termen lung se numără următoarele: creşterea productivităţii muncii, deoarece "este foarte important ca Guvernul să înţeleagă că o ţară trebuie să se împrumute doar pentru a face investiţii, nu pentru a plăti salarii şi pensii"; construirea unui mediu de afaceri care să favorizeze dezvoltarea afacerilor, precum şi amplificarea PIB-ului pe cap de locuitor.
Totodată, domnia sa a menţionat că, în ţara noastră, IMM-urile contribuie cu un procent de 52% la veniturile statului, ceea ce arată că există o problemă a managementului financiar. Această problemă trebuie să fie soluţionată, mai susţine domnia sa, deoarece în niciun alt stat european dezvoltat, acest procent nu este atât de mare: "În aceste condiţii, IMM-urile nu se mai pot dezvolta, pentru că nu pot investi, deoarece dau foarte mult la bugetul statului".
Conform opiniei domniei sale, în ceea ce priveşte priorităţile şi modalităţile de acţiune pe termen mediu şi scurt, se impun următoarele: focalizarea managementului la nivel naţional, sectorial, regional şi local asupra relansării investiţiilor, care rămân, în continuare foarte scăzute (abia în 2016 s-a stopat fenomenul de scădere a investiţiilor cu care ţara noastră se confrunta din anul 2009); amplificarea eticii în afaceri şi dezvoltarea guvernanţei corporatiste, întrucât procentul economiei subterane din România este cu 80% mai mare decât media din UE.
Preşedintele de onoare al CNIPMMR a explicat: "România are cel mai mare procent al economiei subterane, din cadrul UE. La noi este de 28%, iar în UE media este de 18%".
O altă măsură importantă este repprezentată de profesionalizarea managerilor şi a specialiştilor din management, deoarece în ţara noastră, nivelul guvernanţei este pe ultimul loc din Europa, fiind de aproximativ şase ori mai mic decât media europeană, un rezultat al faptului că nu avem manageri pregătiţi, mai ales în administraţie.
Raportul de cercetare a fost întocmit în urma intervievării unui număr de 1224 de manageri din România, formând un eşantion reprezentativ. Potrivit lui Ovidiu Nicolescu, în ţara noastră, populaţia de manageri este de circa 400.000.