Pâinea s-a scumpit cu 25%. Trecem pe cozonac sau pe cartelă?

După lemne de foc, gaze şi energie electrică, discuţiile pentru limitarea preţurilor unor produse de bază, precum pâinea şi lactatele - hrana săracului -, ar putea reveni pe tapet, mai ales dacă puseul inflaţionist nu dă semne de calmare.

Potrivit Eurostat, preţul pâinii în România a fost cu 25% mai mare în august 2022 decât în august 2021, aceasta fiind a zecea creştere înregistrată în rândul celor 27 de state membre UE. Preţul pâinii era, în medie, cu 18% mai mare decât în luna august 2021, iar cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Ungaria (cu un avans de 66%), urmată de Lituania (33%), Estonia şi Slovacia (ambele cu 32%).

În România, preţul pâinii are o pondere de 3,5% în coşul inflaţiei, ceea ce înseamnă - la o creştere de 25 de procente în ultimul an - că am avut un avans al inflaţiei de aproape un procent doar pe seama scumpirii pâinii.

Laptele şi produsele lactate (brânză, unt) au, la rândul lor, o pondere de 5% în coşul inflaţiei, iar creşterile de preţuri sunt în acest caz de 20% în ultimul an, potrivit Institutului de Statistică. Ceea ce înseamnă o contribuţie de încă un procent la inflaţia totală.

Practic, dacă nu am fi avut creşterile de preţuri ale pâinii şi lactatelor, inflaţia ar fi fost de 13%, nu de 15%.

• Plafonarea preţurilor utilităţilor ricoşează în celelalte preţuri

Plafonarea preţurilor gazelor şi energiei electrice pentru populaţie nu înseamnă că nu vom plăti mai mult din cauza scumpirii acestora reflectate în celelalte preţuri din economie.

Chiar dacă populaţia plăteşte mai puţin pe gaze, actorii economici plătesc preţurile pieţei, iar aceştia transferă costurile mai mari ale utilităţilor asupra consumatorilor.

Creşterea preţului pâinii este în strânsă legătură cu preţul gazelor, iar preţul gazelor este mai mare cu 70% decât în august 2021, iar cel al electricităţii - cu 16%.

În cazul produselor lactate, contribuţia utilităţilor în preţul de vânzare ar fi trebuit să fie sensibil mai mică decât în cazul pâinii, având în vedere faptul că marjele de profit sunt mai generoase aici - de multe ori fermierii locali se plâng că preferă să arunce laptele decât să îl vândă cu 1-2 lei procesatorilor şi să vadă apoi cum acesta ajunge la 10 lei la raftul hipermarketurilor - dar distorsiunile pieţei şi-au spus cuvântul.

• Plafonul de preţ a fost înlocuit cu voucherele sociale

Discuţii pe seama plafonării preţurilor alimentelor de bază au mai fost în ultima vreme.

În martie 2020, când economia era afectată de Coronavirus, iar războiul din Ucraina nu era luat în calcul de nimeni, ANPC avansa propunerea de plafonarea a preţurilor la mai multe alimente de bază şi pe fondul preocupării populaţiei, confruntate cu spectrul izolării sanitare de a-şi face rapid stocuri.

"Având în vedere această stare de fapt, şi pentru a preveni anumite comportamente comerciale incorecte, sau chiar ilegale, ANPC propune, pe o perioadă determinată, plafonarea preţurilor produselor de strictă necesitate care fac parte din coşul minim de consum lunar - aşa cum este el definit de lege - în scopul protejării cetăţenilor în faţa unor posibile creşteri bruşte şi substanţiale de preţuri. În egală măsură, în magazinele de retail se impune aplicarea unor limite rezonabile privind cantităţile din acelaşi produs vândute unei singure persoane, pentru a permite accesul tuturor consumatorilor la respectivul produs şi pentru a preveni eventuale sincope în aprovizionare", se preciza în comunicatul ANPC.

Tot în martie 2020, când era în opoziţie, PSD a venit cu un proiect de lege de plafonare a preţurilor alimentelor şi medicamentelor. Apoi, la începutul acestui an, preşedintele partidului a reluat tema plafonării, dar lucrurile au rămas la faza declaraţiilor de principii după următoarele şedinţe în coaliţie.

Alternativ, au existat propuneri pentru eliminarea TVA-ului la alimentele de bază, dar nu s-a avansat în această direcţie pentru că România are deja TVA redus la alimente.

Ulterior, s-a decis ca populaţia vulnerabilă să fie protejată nu prin plafonarea preţurilor (care ar fi venit automat şi prin limitarea cantităţilor, deci introducerea unui soi de cartelă), ci prin acordarea unor vouchere sociale.

În prezent, pensionarii cu venituri nete mai mici de 1.500 lei pe lună, persoanele cu handicap cu mai puţin de 1.500 lei, familiile cu cu cel puţin doi copii şi cele monoparentale cu venituri mai mici de 600 lei pe membru de familie, dar şi persoanele fără adăpost pot primi vouchere de 250 de lei, care se încarcă o dată la două luni.

În condiţiile în care inflaţia continuă să crească (în august am avut o nouă ascensiune, la 15,3% anualizat, faţă de 15% creşterea din iulie), discuţiile privind limitarea preţurilor alimentelor de bază, fie prin plafonare după modelul practicat la gaze, energie electrică sau lemnele de foc, fie prin acordarea de vouchere sociale extinse prin creşterea accesibilităţii acestora, ar putea fi reluate.