PARCHETUL EUROPEAN DEVINE FUNCŢIONAL Combaterea fraudării fondurilor europene, prioritatea procurorilor conduşi de Kovesi

Parchetul European îşi începe activitatea, după ce, ieri, procurorii din cadrul acestei structuri au depus jurământul, într-o ceremonie desfăşurată la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în Luxemburg.

Cu acest prilej, Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al Parchetului European (EPPO) şi cei 22 de procurori care reprezintă statele membre participante la această cooperare întărită, s-au angajat să-şi exercite funcţiile "în deplină independenţă şi în interesul Uniunii în ansamblul său".

Magistraţii au promis să "nu solicite şi să nu accepte instrucţiuni de la nicio persoană sau entitate exterioară Parchetului European" şi să "respecte obligaţia de confidenţialitate".

Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, "va schimba datele în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere", au afirmat comisarii europeni Vera Jourova (Valori şi transparenţă), Johannes Hahn (Buget) şi Didier Reynders (Justiţie), într-un comunicat comun.

Parchetul "va completa lupta importantă a Eurojust şi Oficiului European de Luptă Antifraudă, creînd o abordare europeană unificată pentru lupta împotriva infracţiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii", au subliniat ei.

În privinţa funcţionării EPPO, procurorul-şef Laura Codruţa Kovesi a declarat recent în mass-media că garantarea independenţei, lipsa oricărui tip de conflict de loialitate care ar putea apărea dacă magistraţii vor lucra în acelaşi timp la cazuri naţionale şi europene sunt esenţiale pentru credibilitatea instituţiei europene.

"Trebuie să demonstrăm că legea este aceeaşi pentru toată lumea. Parchetul European este un mijloc de apărare a statului de drept în UE. Când vorbim despre încălcarea statului de drept, trebuie să luăm în considerare cazurile în care există suspiciuni de corupţie sistemică sau când se încearcă subminarea independenţei judiciare", a declarat Kovesi, recent, pentru cotidianul spaniol El Pais.

Procurorul-şef al EPPO mai susţine că, în acest moment, instituţia se concentrează mandatului jurisdicţional aprobat de Parlamentul European, dar subliniază că munca de procuror european nu este lipsită de pericole.

"Ne confruntăm cu cazuri complexe, legate de anchetarea unor oameni puternici şi bogaţi. De aceea, este foarte important ca EPPO să fie o instituţie independentă", afirmă Laura Codruţa Kovesi.

Amintim că, în luna februarie, Laura Codruţa Kovesi a declarat: "În primul an de activitate, Parchetul European trebuie să poată să deschidă cel puţin 2000 de cazuri noi. Parchetul va investiga şi va ancheta o parte dintre ele şi va deferi restul speţelor către parchetele naţionale. În plus, din prima sa zi de mandat, Parchetul European trebuie să poată să soluţioneze un număr de cazuri restante care intră în sfera sa de activitate. Am făcut o primă evaluare, conform căreia procurorii europeni delegaţi vor trebui să filtreze minim 3000 de cazuri şi să ia o decizie: pe care le soluţionează direct şi pe care le trimit în instanţele naţionale".

EPPO desfăşoară investigaţii, efectuează acte de urmărire penală şi exercită acţiunea publică în faţa instanţelor competente din statele membre. Parchetul European este însărcinat cu anchetarea şi trimiterea în faţa justiţiei a persoanelor vinovate de infracţiuni la adresa intereselor financiare ale UE (fraudă, corupţie, fraudă transfrontalieră cu TVA mai mare de 10 milioane de euro). Conform procurorului-şef european, fraudele cu TVA în Uniunea Europeană sunt estimate între 30 miliarde euro şi 60 de miliarde euro pe an.

Printr-un acord comun din 16 octombrie 2019, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au numit-o pe Laura Codruta Kovesi procuror-şef al Parchetului European. Pe de altă parte, Consiliul Uniunii Europene, prin decizia din 27 iulie 2020, i-a numit pe primii procurori europeni ai Parchetului European.

Dintre cele 27 de ţări ale UE, cinci nu participă la EPPO: Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca. Cu toate acestea, Laura Codruţa Kovesi doreşte să încheie acorduri de colaborare cu cele cinci ţări, în special cu Ungaria şi Polonia. Ea a afirmat recent că va folosi toate instrumentele internaţionale de cooperare disponibile pentru a-şi putea desfăşura activitatea în toate statele membre ale Uniunii Europene.