Parisul şi Berlinul vor "cât mai rapid" o reuniune cu Rusia, în formatul Normandia

Franţa şi Germania vor să rămână actori în căutarea unei soluţii a crizei ucrainene şi speră să organizeze "cât mai rapid" o reuniune cu Rusia, care boicotează în prezent un format diplomatic denumit "Normandia", informează news.ro.

"Salutăm întrevederea preşednţilor rus (Vladimir Putin) şi american (Joe Biden)", a declarat ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian în fnalul unei întâlniri cu noua sa omoloagă germană, Annalena Baerbock, subliniind necesitatea "păstrării unor canale de dialog în încercarea angajării unei dezescaladări".

Joe Biden l-a ameninţat pe Vladimir Putin cu "sancţiuni puternice" economice dacă invadează Ucraina, în timp ce liderul de la Kremlin a cerut - în zadar - garanţii cu privire la o "îngheţare" a extinderii NATO.

Acest summit online între cei doi lideri, după ce Rusia a comasat zeci de mii de militari la frontiera cu Ucraina, care alimentează temeri cu privire la ointervenţie militară în această ţară, a fost percepută ca o slăbire a formatului de negocieri "Normanda" între Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina.

Moscova a respins, în noiembrie, o invitaţie a Parisului şi Berlinului, vechi mediatori în această criză, la o reuniune în patru a miniştrilor de Externe, în Franţa.

Putin pare de-acum să privilegieze o relaţie directă cu Joe Biden în gestionarea conflictului din estul Ucrainei.

"Observ că formatul Normanda nu a fost pus în discuţie", declară Jean-Yves Le Drian, subliniind o "voinţă comună" a Parisului şi Berlinului de a organiza "cât mai rapid" o reuniune a celor patru miniştri de Externe.

"Ştim ce trebuie să facem. Acum este necesară o voinţă politică pentru a o face, iar această voinţă politică poate fi exprimată în mod clar într-o reuniune (ministerială) în formatul Normandia", a declarat el.

"Sper că această dorinţă este împărtăşită", a transmis el Rusiei.

"Trebuie ca acordurile de la Minsk să rămână baza de lucru", a adăugat noua şefă a diplomaţiei germane, reiterând că Rusia "va plăti un preţ mare politic şi mai ales economic în cazul unei noi încălcări a suveranităţii ucrainene".

Aceste acorduri, încheiate după anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, în 2014, au obiectivul să soluţioneze conflictul din estul Ucrainei între forţele Kievului şi separatişti proruşi, însă nu au fost aplicate la nivel politic.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare (OSCE) este însărcinată cu supervizarea respectării acordurilor de la Minsk.