Parlamentul European urmează să se pronunţe, marţi, 10 iulie, asupra unui raport al Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare, ce preconizează creşterea ratelor minime ale accizelor aplicate băuturilor alcoolice, cu un procent care corespunde inflaţiei înregistrate de la extinderea din 2004 a Uniunii, respectiv de 4,5%. În propunerea sa originală, Comisia pentru Afaceri Economice şi Monetare a cerut o creştere mai mare, corespunzătoare inflaţiei din perioada 1992-2005 (31%). În plen, însă, deputaţii au respins raportul, trimiţându-l înapoi la comisia de specialitate. "Consiliul ECOFIN este posibil să ajungă uşor la un acord unanim asupra acestei propuneri. Chiar Republica Cehă, care înainte s-a opus acordului, nu mai este împotrivă", a declarat în faţa deputaţilor comisarul european pentru impozite şi uniune vamală, László Kovács.
Reprezentanţii ţărilor nou-intrate în Uniunea Europeană au contestat calculele spunând că inflaţia de 31% este o medie care ia în calcul doar situaţia din primele 15 ţări ale UE. Aceştia au susţinut că noua măsură ar putea afecta noile state membre, unde veniturile populaţiei sunt mai mici decât în cele dezvoltate. Patronii, în special cei care au afaceri în domeniul producerii şi comercializării băuturilor alcoolice, au atras atenţia Comisiei Europene că industria berii, a vinului şi a băuturilor alcoolice este lider mondial în domeniu şi aduce o contribuţie importantă la PIB-ul european şi la ocuparea forţei de muncă. În plus, patronii au calculat că majorarea limitei minime a accizelor cu 31% nu va duce la alinierea preţurilor în UE decât într-o proporţie foarte mică.
Conform legislaţiei româneşti, la noi acciza este de circa 0,748 lei la hectolitrul de bere, 750 euro pe hectolitrul de alcool etilic, 58 euro pe hecolitrul de produs intermediar, iar până în 2010 nivelul acestora va rămâne neschimbat.