Partidul DDR cere preşedinţiei să organizeze un referendum privind ratificarea CETA

Stimate domnule Preşedinte,

Partidul "Democraţie Directă România" a luat act de decizia Comisiei Europene şi a Canadei de a semna Acordul Economic şi Comercial Curpinzător (CETA) între UE, statele membre UE şi Canada, fapt care a avansat respectivul acord la faza de ratificare de către statele membre ale UE.

Conform legii 590 / 2003 privind tratatele internaţionale, România va ratifica acest acord printr-o procedură parlamentară, care în opinia noastră reprezintă doar un procedeu tehnic, formal de acceptare a CETA fără a avea la bază consultări interne de specialitate şi / sau consultări publice. Deşi din păcate Constituţia României nu prevede obligativitatea acestor consultări publice, având în vedere discuţiile din spaţiul European şi Canadian premergătoare stadiului actual de ratificare şi numeroasele critici aduse CETA precum şi faptul că textul final al acordului a fost făcut public abia în cursul acestei luni, vă rugăm să vă exercitaţi dreptul constituţional şi legal precum şi să vă îndepliniţi obligaţia morală faţă de România de a demara procedurile necesare supunerii votului popular a ratificării acestui acord. Conform art. 2 alin. c şi art. 11 din legea 3 / 2000 "Preşedintele României poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional".

Pentru a motiva caracterul de importanţă naţională a CETA, pe lângă prevederile art. 12 litera e "încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durată nelimitată sau pe o perioada mai mare de 10 ani", vă prezentăm câteva motive evidente ce reies din textul acordului, chiar şi aruncând doar o privire generală asupra lui:

- Legislaţia muncii şi protecţia salariaţilor nu sunt protejate corespunzător; art. 23.4.3 deşi prevede că "niciuna dintre părti nu va încălca legislaţia muncii în vederea încurajării comerţului sau investiţiilor", nu are nici un mecanism de implementare sau sancţiuni pentru nerespectarea lui, deci un investitor poate incălca liniştit drepturile salariaţilor sau chiar să foloseasca munca la negru, fără a putea fi tras la răspundere sub incidenţa CETA. Deasemenea, există studii ştiinţifice care demonstrează că CETA va duce la o creştere a profiturilor corporaţiilor pe baza scăderii veniturilor salariaţilor. Un astfel de studiu fiind întocmit de Institutul pentru Dezvoltare Globală şi Mediu din cadrul prestigioasei universităţi americane Tufts şi se găseşte la adresa: http://www.ase.tufts.edu/gdae/policy_research/ceta_simulations.html

- Protecţia mediului suferă de aceleaşi lacune ca şi protecţia muncii; deşi limbajul folosit este favorabil mediului natural, totuşi efectele juridice sunt aproape zero, neexistând nici un mecanism juridic care să poata trage la răspundere partea care ar încălca legile de mediu. Principiul juridic care va fi aplicat va fi cel prin care trebuie demonstrat "ştiinţific" că un produs sau o investiţie dăunează mediului pentru a fi eliminat(ă), şi nu principiul precauţiunii prin care un investitor trebuie să aducă dovezi că activitatea sa este conformă cu prevederile legale înainte de începerea activităţii sau lansării produsului respectiv (art.24.11.2C si 25.2.2B)

- Art. 8.27 referitor la constituirea Tribunalului Internaţional cu competenţă în rezolvarea litigiilor născute ca urmare a CETA între state şi investitori constituie un grav atac asupra Justiţiei naţionale şi deci a suveranităţii statului de drept, conform Constituţiei României.

- Funcţia de judecător a acestui tribunal poate sa fie ocupată inclusiv de către jurişti care au "experienţă în legile internaţionale", ducând în derizoriu principiile competenţei pentru ocuparea unei funcţii de aşa importanţă, mai ales că urmează să judece cauze de miliarde de euro. Mai mult decât atât, aceşti judecători nu au un salar fix ci vor fi plătiţi conform regulilor stabilite prin "regulile administrative şi financiare ale convenţiei ICSID (Centrul Internaţional pentru Rezolvarea Disputelor referitoare la Investiţii)" din cadrul Băncii Mondiale, adică vor primi o indemizaţie zilnică pe durata procesului. Mai clar, cu cât vor fi mai multe procese şi mai lungi, cu atât judecătorii vor încasa mai mulţi bani, ceea ce este total inacceptabil într-un sistem de judecată imparţial şi independent.

- CETA discriminează companiile autohtone prin prevederea ca doar investitorii străini să se poată adresa acestui Tribunal. Cu alte cuvinte, o firmă românească care face investiţii în România şi este în concurenţă directă cu un investitor canadian, nu poate apela la prevederile CETA pe când compania canadiană poate.

- Sintagma "compensaţia datorată unui investitor va fi determinată printr-o analiză obiectivă făcută de Tribunal şi nu poate fi mai mare decât pierderea suferită de acesta" din Declaraţia Interpretativă (care este parte din Tratat) nu defineşte exact şi fără echivoc ce înseamnă "pierdere" ori în practica dreptului comercial internaţional, veniturile viitoare estimate sunt mai întotdeauna cuprinse în această "pierdere". Astfel, se deschide calea unor plăţi compensatorii imense datorate de state către investitori, practic putându-se ajunge la o situaţie ridicolă în care o corporaţie să ceară falimentul unui stat pentru imposibilitatea achitării unei astfel de compensaţii.

În speranţa că veţi analiza cu cea mai mare atenţie toate aceste aspecte sesizate pe scurt de noi cât şi pe larg de diverse alte asociaţii, partide politice, cetăţeni şi alte organisme europene dea lungul şi în cursul discuţiilor pe marginea CETA şi că veţi da curs favorabil cererii legitime a poporului român de a fi consultat printr-un referendum, vă mulţumim anticipat.

Biroul Executiv al Partidului Democraţie Directă România