Patimile Greciei

Actualizare 21:44 Eurogrup: Extinderea perioadei de plată a datoriilor nu este posibilă

Miniştrii de finanţe din zona euro vor purta, mâine, o nouă conversaţie telefonică, după ce în cadrul celei de astăzi s-a decis că o extinderea perioadei de plată a datoriilor nu este posibilă, a anunţat reprezentantul Finlandei, pe Twitter.

Domnia sa a precizat, însă, că o cerere a unui nou programul de bailout va fi tratată prin procedurile normale.

---

Actualizare 21:38 Cel puţin 20.000 de manifestanţi la Atena, în favoarea unui răspuns "DA" în cadrul referendumului

Cel puţin 20.000 de persoane au manifestat marţi seara la Atena în favoarea unui răspuns "Da" în cadrul referendumului ce va fi organizat duminică de guvernul condus de Alexis Tsipras şi pentru susţinerea măsurilor bugetare şi a reformelor cerute Greciei de către creditori, relatează AFP.

Manifestanţii, în majoritate ostili guvernului stângii radicale al partidului Syriza, s-au reunit în Piaţa Parlamentului la apelul unei iniţative numite "Noi rămânem în Europa", exprimând de asemenea teama faţă de o ieşire a Greciei din zona euro în caz de eşec al guvernului în ceea ce priveşte un acord cu creditorii UE şi FMI. Luni, peste 13.000 de susţinători ai Syriza au manifestat în acelaşi loc pentru a susţine un răspuns "Nu" în cadrul referendumului.

(E.D.)

---

Actualizare 19:42 Merkel: "Nu discutăm despre bailout înainte de referendum"

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că Berlinul nu este pregătit să negocieze un al treilea program de bailout pentru Grecia până când nu va avea loc referendumul de duminică, scrie Reuters.

---

Actualizare 17:46 Teleconferinţă a Eurogrup, în această seară

O teleconferinţă extraordinară a Eurogrup va avea loc în această seară, a anunţat şeful formaţiunii, Jeroen Dijsselbloem.

Potrivit domniei sale, miniştrii de finanţe din zona euro urmează să discute cererea oficială primită astăzi din partea guvernului grec.

(E.D.)

---

Actualizare 17:23 Analiză Bloomberg: Criza din Grecia riscă să ducă la retragerea din NATO sau creşterea fluxului de refugiaţi

Eşecul de a soluţiona criza din Grecia ar putea determina Atena să se retragă din NATO sau să nu mai susţină sancţiunile internaţionale impuse Rusiei, existând, totodată, riscul unei creşteri a fluxului de refugiaţi în Europa, au afirmat analişti citaţi de Bloomberg.

"Intrarea Greciei în haos ar însemna o problemă strategică semnificativă pentru Europa şi, prin urmare, pentru Statele Unite", a declarat amiralul american în rezervă James Stavridis, un fost comandant suprem al aliaţilor din NATO. "Această criză înseamnă mai mult decât bani şi pieţe financiare", a adăugat el.

Dacă Grecia este exclusă din zona euro din cauză că intră în incapacitate de plată, ar putea încerca să se răzbune retrăgându-se din NATO, blocând sancţiunile Uniunii Europene asupra Rusiei sau evacuând forţele americane de la baza din Creta, a apreciat Stavridis.

"O Grecie care se simte neapreciată şi împinsă afară este puţin probabil să fie de ajutor" Statelor Unite şi Europei, a adăugat el.

O îngrijorare majoră este fluxul de refugiaţi din Libia şi Siria, dintre care unii ar putea fi terorişti sau riscă să se radicalizeze. Autorităţile elene ar putea fi incapabile să mai controleze graniţele, permiţându-le imigranţilor să intre liber în Europa, care se confruntă deja cu o criză a refugiaţilor, a declarat Heather Conley, vicepreşedinte senior pentru Europa şi Eurasia la Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale din Washington.

Intrarea în incapacitate de plată ar putea determina Grecia să caute aliaţi economici în afara UE. "Grecia va căuta peste tot să obţină bani", inclusiv în China, care ar putea profita pentru a "controla o parte din ce se întâmplă în Europa", a apreciat Andrea Montanino, director de afaceri globale şi programe economice la Atlantic Council, în Washington.

Pericolul mai mare este natura impredictibilă a partidului de guvernământ Syriza, care a preluat puterea opunându-se măsurilor de austeritate cerute de FMI, a declarat Thomas Niles, fost ambasador american în Grecia din perioada preşedintelui Bill Clinton. "Sunt oameni care nu au absolut nicio experienţă politică", a adăugat el.

Coaliţia de guvernare din Grecia, care include membri ai Partidului Comunist, ar putea fi înclinată să ceară sprijin economic de la Rusia, a afirmat Douglas Elliott, de la Brookings Institution din Washington.

Prăbuşirea Greciei, care este membru NATO, ridică de asemenea probleme de securitate pentru SUA şi Europa, potrivit analiştilor.

Localizarea sa în Marea Mediterană, la graniţa dintre Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, arată câte sunt în joc dacă ţara devine instabilă, apreciază Conley.

Statele Unite gestionează o mică bază navală în golful Souda, pe insula Creta, care ar putea fi pusă în pericol dacă relaţiile cu Grecia se deteriorează, a subliniat Stavridis.

(A.C.)

-----------

Actualizare 17:03 Turcia se oferă să ajute Grecia pentru "ieşirea din criză"

Premierul turc islamo-conservator Ahmet Davutoglu a oferit marţi ajutorul ţării sale Greciei, aflată în pragul intrării în incapacitate de plată, declarându-se dispus să analizeze "orice propunere de cooperare" cu statul vecin, relatează AFP.

"Vrem ca Grecia să fie puternică (...) Suntem pregătiţi să ajutăm Grecia să iasă din criză cooperând în ceea ce priveşte turismul, energia, comerţul", a declarat Davutoglu, într-un discurs susţinut în faţa parlamentarilor partidului său.

"Vom intra în contact cu Grecia pentru a organiza o reuniune de cooperare la cel mai înalt nivel cât mai curând posibil, pentru a analiza măsuri comune privind criza financiară" care afectează Grecia, a adăugat el.

(E.D.)

---

Actualizare 16:55 Tsipras cere UE un nou program de bailout

Guvernul elen a cerut Mecanismului European de Stabilitate un nou program de bailout pe doi ani, potrivit unui comunicat al cabinetului premierului Alexis Tsipras, citat de Bloomberg.

Cererea este pentru a acoperi toate nevoile financiare ale ţării pentru următorii doi ani, împreună cu un plan de restructurare a datoriei, arată comunicatul executivului elen.

Guvernul va continua negocierile pentru un "acord viabil" în cadrul zonei euro, mai arată sursa.

(A.C.)

-------------

Actualizare 16:52 Băncile greceşti pot fi considerate solvabile câteva zile după falimentul statului

Băncile greceşti ar putea să fie considerate solvabile timp de maxim cinci zile după ce statul grec va intra în incapacitate de plată, a declarat marţi Felix Hufeld, preşedintele Autorităţii de supervizare bancară din Germania (BaFin) şi totodată membru în consiliul de supervizare al Băncii Centrale Europene, transmite Reuters.

Băncile greceşti trebuie să fie considerate solvabile pentru a putea accesa linia de finanţare de urgenţă (ELA) oferită de BCE pentru băncile greceşti.

Întrebat cât timp vor putea fi considerate solvabile băncile greceşti, dacă Atena nu va reuşi să ramburseze o datorie de 1,6 miliarde de euro către FMI, care ajunge marţi la scadenţă, Felix Hufeld a răspuns că este vorba de maxim cinci zile. "Este o chestiune de zile. Se poate discuta dacă este vorba de două, trei, patru sau cinci zile", a declarat Felix Hufeld, membru al comitetului BCE care decide cu privire la solvabilitatea băncilor greceşti.

De asemenea, Hufeld a avertizat că este greşit să se creadă că Europa ar putea să se spele pe mâini de problemele Greciei dacă ţara şi băncile sale vor deveni insolvente. "Dacă declarăm băncile greceşti insolvente aceasta nu este sfârşitul poveştii", a subliniat Hufeld, precizând că trebuie menţinute o serie de funcţii vitale.

Declaraţiile lui Felix Hufeld sugerează că BCE nu va considera imediat băncile greceşti insolvabile şi nu le va tăia accesul la finanţarea de urgenţă înaintea referendumului de duminică. O eventuală retragere a acestui suport ar declanşa un colaps al băncilor, ceea ce ar împinge şi mai mult Grecia spre ieşirea din zona euro.

(E.D.)

---

Actualizare 16:36 Bloomberg: Schaeuble afirmă că Grecia poate rămâne în zona euro chiar dacă austeritatea va fi respinsă prin referendum

Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble a declarat, astăzi, în Parlamentul de la Berlin, că Grecia va putea rămâne în zona euro chiar dacă programul de austeritate propus de creditorii internaţionali va fi respins duminică prin referendum, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

Schaeuble a mai spus că Banca Centrală Europeană va face tot ce va fi nevoie pentru a proteja moneda europeană, dacă grecii vor vota împotriva măsurilor de austeritate.

Ministrul german de Finanţe a făcut afirmaţiile la o întâlnire cu uşile închise pe care a avut-o, astăzi, cu parlamentari.

O purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Finanţe a refuzat ulterior să comenteze.

(A.C.)

--------------

Actualizare 16:15 Administratorii de fonduri nu doresc să-şi reducă expunerea pe România şi Bulgaria

Unele fonduri de investiţii, printre care Union Investment Privat fonds şi Rogge Global Partners, doresc să menţină deţinerile de obligaţiuni ale României şi Bulgariei, ceea ce arată că nu toţi managerii de fonduri sunt dispuşi să renunţe la aceste pieţe în pofida amplificării riscurilor legate de criza din Grecia, informează Bloomberg.

Cele mai mari vânzări de obligaţiuni din ultimele luni au avut loc ieri, fiind provocate de temerile că filialele băncilor elene din statele balcanice se vor confrunta cu deficite de capital.

(M.C.)

---

Actualizare 15:40 The Guardian: "Televiziunea din Grecia este anti-Syriza"

Corespondenţii The Guardian din Grecia informează că toate televiziunile mari, aflate în proprietate privată - Alpha, ANT1, Mega, Steauaşi Skai - înclină să susţină oferta creditorilor internaţionali care asigură poziţia Greciei în zona euro.

De asemenea, The Guardian precizează că nici poziţia ziarelor nu este una clară, multe dintre ele favorizând un compromis pentru ca Grecia să ajungă la un acord cu creditorii săi.

(M.C.)

---

Actualizare 15:45 Platformele de tranzacţionare au început să blocheze tranzacţiile cu obligaţiuni greceşti

Platforma de tranzacţionare Tradeweb a oprit, astăzi, tranzacţiile cu unele obligaţiuni ale Greciei, în urma unei notificări din partea autorităţii britanice de supraveghere financiară (FCA), în timp ce bursa din Luxembourg a sistat în această dimineaţă operaţiunile cu 28 de tipuri de obligaţiuni elene, potrivit Financial Times.

Bursa din Luxembourg a oprit tranzacţiile cu obligaţiuni ale băncilor National Bank of Greece, Alphabank, Eurobank, Piraeus Bank, Eurobank, ale Hellenic Railways Organisation şi ale statului elen.

Semnificaţia deciziilor este mai mult simbolică, având în vedere că tranzacţiile cu obligaţiuni elene sunt foarte reduse în această perioadă şi au loc de obicei bilateral, la telefon.

(A.C.)

-------------

Actualizare 15:23 Erste: "Riscul de contagiune a impactului obligaţiunilor guvernamentale a altor ţări din zona Euro va fi unul de dimensiuni reduse"

Analiştii grupului bancar Erste consideră că riscul de contagiune a impactului obligaţiunilor guvernamentale a altor ţări din zona Euro va fi "unul de dimensiuni reduse", potrivit unui comunicat transmis azi redacţiei.

Redăm mai jos analiza Erste:

"Separat de factori fundamentali, achiziţiile de active din partea Băncii Centrale Europene, de 60 miliarde de euro lunar, furnizează un suport consistent. De asemenea, ECB ar putea oricând activa în plus programul său OMT, care îi permite să achiziţioneze obligaţiuni guvernamentale pentru a stabiliza zona Euro.

Deoarece legăturile comerciale dintre Grecia şi alte ţări din zona euro sunt relativ minore, declinul economiei greceşti, care este de aşteptat, va avea consecinţe directe minore asupra economiilor din zona euro. Cu toate acestea, este de presupus că încrederea consumatorilor şi a întreprinderilor ar putea fi afectate negativ. Ne aşteptăm ca efectul să fie limitat la al treilea trimestru.

După ce drama grecească a luat o turnură negativă peste week-end, nu este de mirare că există reacţii negative pe pieţele globale, care au rezultat în slăbirea monedelor şi a pieţelor de obligaţiuni guvernamentale din Europa Centrală şi de Est. Vedem acest lucru ca fiind o consecinţă tehnică şi un semn de stres de piaţă, deoarece nu există aproape nici un indiciu despre faptul că Europa Centrală şi de Est ar putea fi lovită în cazul Grexit. Exporturile către Grecia sunt neglijabile, variind în 0,1% - 0,5% din PIB pentru ţările din Europa Centrală şi de Est (în Austria şi Polonia nivelul este de 0,1%, pentru Cehia şi Slovenia de 0,2% fiecare, în Bulgaria proporţia este de 3,5%, iar în România de 0,5%), în timp ce legăturile financiare cu Grecia sunt fie inexistente fie au fost reduse considerabil în anul precedent (de exemplu subsidiarele băncilor greceşti din România). În ceea ce priveşte efectele indirecte, economiile din Europa Centrală şi de Est au devenit mai rezistente la şocurile financiare externe, deoarece deficitele de cont curent au fost eliminate, iar deficitele fiscale au fost reduse cu mult sub 3% din PIB. Zonele care ar putea fi afectate de inter-relaţii sunt extrem de reduse, precum sunt şi efectele unui faliment al Greciei.

În timp ce putem reitera faptul că legăturile directe ale Europei Centrale şi de Est cu Grecia sunt destul de reduse, iar economiile din Europa Centrală şi de Est au devenit mai rezistente la şocurile financiare externe ca urmare a eliminării anterioare a deficitelor de cont curent, este totuşi greu de prognozat cum vor fi afectate activele din regiune în această săptămână din cauza evoluţiilor imprevizibile din Grecia".

(A.C.)

---------------

Actualizare 14:30 The Guardian: "Tsipras ar putea călători în această seară la Bruxelles pentru a discuta un acord"

Publicaţia The Guardian consideră că există posibilitatea ca premierul grec Alexis Tsipras să se întâlnească, în această seară, la Bruxelles, cu creditorii internaţionali pentru a discuta un acord, deşi a respins propunerea primită astăzi din partea Uniunii Europene.

(M.C.)

---

Actualizare 14:21 Varoufakis: Grecia nu va plăti tranşa către FMI

Ministrul de finanţe grec, Yanis Varoufakis, a anunţat oficial că Atena nu va realiza astăzi plata scadentă către FMI, de 1,6 miliarde euro, scrie AP.

Întrebat de jurnalişti dacă Grecia va achita până la 1 iulie rata de 1,6 miliarde de euro către FMI, Varoufakis a răspuns: "Nu".

---

Actualizare 13:34 ING: "Presiunile de depreciere asupra leului ar trebui să continue în restul săptămânii"

Presiunile de depreciere asupra leului ar trebui să continue în restul săptămânii, în condiţiile în care riscul ieşirii Greciei din zona euro este în creştere, potrivit unui raport al ING Bank România, remis azi redacţiei.

"Presiunile de depreciere asupra leului ar trebui să continue pentru restul săptămânii, în condiţiile în care riscul ca Grecia să iasă din zona euro este în creştere în sondajele cu analişti, iar premierul elen militează pentru respingerea propunerilor de reforme la referendum. Perechea EUR/RON a urcat peste 4,5 lei ieri şi a atins un maximum al ultimelor cinci luni, dar a revenit destul de repede mai jos. Cum presiunile de depreciere au continuat asupra valutelor regionale în jurul prânzului, evoluţia ar putea sugera o intervenţie modestă a băncii centrale pentru a tempera mişcarea şi pentru a oferi lichiditate, având în vedere ca volumele erau destul de reduse la acel moment", potrivit raportului.

Economiştii ING Bank precizează că leul a încheiat şedinţa de ieri cu o depreciere de aproape 1%, într-una dintre cele mai slabe zile din ultima perioadă. În tranzacţiile de seară, moneda românească a trecut din nou de 4,5 lei/euro.

"Continuăm să anticipăm tranzacţionarea în preajma acestui nivel, cel mai probabil, sub el, pe fondul temerilor privind intervenţiile BNR. Tranzacţiile de dimineaţă s-au făcut în jurul a 4,4950 - 4,4975 (lei/euro - n. r.)", potrivit raportului.

De asemenea, economiştii ING Bank mai arată că randamentele titlurilor de stat au crescut puternic ieri şi panta curbei de randamente s-a mărit într-una din cele mai mari corecţii din ultima perioadă.

Potrivit acestora, evoluţia a venit în condiţiile în care îngrijorările privind Grecia au dus la o cerere mai mare pentru activele considerate sigure, precum titlurile de stat ale SUA sau cele ale Germaniei. Randamentul obligaţiunilor la 10 ani a sărit cu 25 puncte de bază. Titlurile cu scadenţe scurte nu au fost, însă, atât de afectate.

"Ministerul Finanţelor vrea să împrumute 2,6 miliarde lei în iulie, cu o maturitate medie a titlurilor de stat de 3,7 ani faţă de o medie de 3,2 ani în trimestrul doi de anul acesta. Creşterea valorii emisiunilor nete (obţinută scăzând titlurile ajunse la scadenţă) la 1,4 miliarde lei faţă de minus 1,3 miliarde lei/lună în al doilea trimestru ar putea duce la licitaţii eşuate/anulate, mai ales la maturităţile lungi, având în vedere contextul actual", potrivit raportului.

(A.C.)

-------------

Actualizare 13:16 Ekathimerini: "Tsipras ia în considerare ultima ofertă a creditorilor"

Premierul grec Alexis Tsipras ia în considerare oferta de ultim moment făcută azi de Comisia Europeană, potrivit unor surse citate de ekathimerini.

Potrivit Kathimerini, presiunea cauzată de închiderea băncilor precum şi expirarea programului grec de bailout, azi, a determinat unii mebrii ai guvernului de la Atena să-l îndemne pe Tsipras să accepte oferta şeului Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Surse citate de cotidianul grec susţin că biroul premierului elen deja a informat Comisia că examinează propunerea.

Conform cu ce se ştie până acum din propunere, Tsipras ar trebui să trimită o scrisoare de acceptare a versiunii de propuneri din partea creditorilor, publicată duminică, cu promisiunea să promoveze acceptarea acestora în referendumul de pe 5 iulie, mai arată Kathimerini.

Oferta publicată duminică încorporează o propunere din partea Greciei care ar stabili TVA de 13% pentru hoteluri, în locul procentului de 23% plănuit iniţial în propunerea creditorilor. Cotidianul elen relatează că nu a fost clar dacă vor fi schimbări suplimentare.

Publicaţia elenă notează că, dacă oferta va fi acceptată, miniştrii din Zona Euro ar putea da un comunicat care să arate că un angajament din 2012 pentru considerarea prelungirii maturităţilor împrumuturilor, scăderea dobânzilor şi extinderea unui moratoriu de plată a dobânzilor pentru creditele din Zona Euro ar putea fi implementat în octombrie.

Oferta ar fi condiţionată de o scrisoare către Juncker, liderul Eurogrupului Jeroen Dijsselbloem, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande, care să ajungă la timp pentru organizarea unei întâlniri a Eurogrupului astăzi.

(A.C.)

--------------

Actualizare 13:10 BNR: Leul se apreciază faţă de valute

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, astăzi, un curs de referinţă mai puternic pentru leu faţă de principalele valute.

Potrivit BNR, euro a fost cotat la 4,4735 lei, în scădere cu 1,96 bani.

Dolarul american s-a depreciat, de asemenea, cu 5 bani în raport cu moneda naţională, BNR stabilind un curs de 3,9969 lei.

Francul elveţian a fost cotat de BNR la 4,3021 lei, micşorându-se cu peste 2 bani.

(E.D.)

---

Actualizare 12:58 Varoufakis ameninţă că va da UE în judecată pentru a bloca excluderea ţării din zona euro

Ministrul de finanţe grec, Yannis Varoufakis, a ameninţat că va da în judecată Uniunea Europeană pentru a bloca excluderea ţării din zona euro şi a evita sufocarea sistemului bancar, potrivit Daily Telegraph.

"Guvernul grec îşi va folosi toate drepturile legale", a afirmat ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis.

"Primim consiliere şi cu siguranţă vom lua în considerare o acţiune la Curtea Europeană de Justiţie. Tratatele UE nu prevăd ieşirea din zona euro şi noi refuzăm să o acceptăm. Calitatea noastră de membru nu este negociabilă", a declarat Varoufakis pentru Telegraph.

(A.C.)

-----------

Actualizare 12:40 Economist-şef Saxo Bank: "Eşecul de a securiza o înţelegere va însemna o explozie a riscului de creditare în zona noilor membre UE, inclusiv România"

Într-o analiză a economistului-şef al Saxo Bank, Steen Jakobsen, remisă azi redacţiei, acesta arată că "pluteşte în aer exact acelaşi sentiment care plutea înainte de defaultul Lehman".

Redăm mai jos analiza economistului:

"Îmi amintesc că eram printre puţinii care au prevăzut că Lehman nu va reuşi să se menţină la suprafaţă, în timp ce Rezerva Federală şi piaţa, în general, tot «vedeau» soluţii de ultim moment.

Decizia e similară. Lehman a fost percepută ca fiind prea «dificil» de salvat; de fapt, prea puţini şi-au dorit cu adevărat s-o ajute şi să nu uităm că Lehman plătea un premium semnificativ pentru finanţare, de +100/200 bps într-o singură săptămână, mult înainte de 2008.

Lehman a avut un leverage de 30/35x pe balanţă, iar datoria Greciei are o expunere similară.

Riscul... moral este, de asemenea, similar şi apare într-un cadru macroeconomic dominat de prudenţă caracterizată prin dorinţa de a mai trage un pic de timp. Lucru care, în opinia mea, nu funcţionează niciodată.

Planul Fed legat de Lehman Brothers a fost de a mai trage un pic de timp - acesta a fost planul A, în timp ce planul B a fost reprezentat de soluţii de tip «morcovul din vârful băţului». Când acestea s-au dovedit inutile, am avut planul C - panica, apoi niciun plan. Lehman nu a avut niciun plan, la fel Grecia. Şi, a nu avea un plan nu e un plan, după cum putem lesne vedea.

Avem dificultăţi în administrarea mişcărilor non-liniare din piaţă, la fel păţim şi cu speranţa şi credinţa. Dar, din nou, daţi-mi voie să afirm că cel mai mare risc este un VaR (valoare la risc) umflat. Acesta va produce consecinţe în mod neintenţionat şi indirect, cum a fost agitaţia de ieri a titlurilor de stat din Bulgaria şi România, defaultul probabil din Puerto Rico şi un euro mai scump.

Piaţa vânează mereu «hedge-uri bune», care nu există de fapt. Credeţi-mă: fiind un trader care a administrat riscuri şi a tranzacţionat în 1992, 1997-1998, 2000, 2008 şi 2010/14, vă spun că nu există un hedge bun - poţi doar să nu ai poziţii proaste când totul se reduce la o singură corelaţie.

Eşecul de a securiza o înţelegere de ultim moment se va traduce printr-o cădere cu încă 3-5% a indicelui DAX şi vom asista la o explozie a riscului de creditare în zona noilor membre UE: România, Bulgaria, Croaţia şi Ungaria. Chiar şi Polonia va simţi un pic de vânt potrivnic.

Sfatul meu de a lua o pauză de şase luni de pe piaţa de capital sună acum, din păcate, ca un sfat bun. Cînd scriu aceste rânduri sunt în Shanghai - aici, piaţa dă semne de nervozitate înainte de deschidere, la un nivel cu 22% mai mic decât vârful din 2015!

Între timp, aşa cum arată şi acest articol de pe Bloomberg, Syriza continuă să joace periculos, şi asta în pragul unor proteste civile şi al unor crize de petrol, euro şi alimente".

(A.C.)

---------------

Actualizare 12:14 CEO Banca Românească: "Banca îşi desfăşoară operaţiunile cu clienţii în condiţii normale"

"Banca Românească îşi desfăşoară operaţiunile cu clienţii în condiţii normale, acestea nefiind afectate de situaţia din Grecia. Banca este o instituţie financiară românească, reglemenată şi supravegheată de către Banca Naţională a României (BNR). Banca Românească are un nivel de lichiditate ridicat şi este una dintre cel mai bine capitalizate bănci de pe piaţa locală, cu un indice de solvabilitate de 17,52%, dublu faţă de cerinţele minime prudenţiale", arată directorul general Banca Românească, Ioannis Kougionas, într-un comunicat transmis la solicitarea Ziarului BURSA.

"De asemenea, depozitele clienţilor noştri sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare în conformitate cu prevederile legale în vigoare", a mai transmis CEO-ul Banca Românească.

(A.C.)

-------------

Actualizare 12:02 Renzi: "Economia Italiei este la adăpost"

Italia se află deja în afara primei linii de foc, a estimat azi premierul italian Matteo Renzi, referindu-se la posibilele implicaţii ale crizei financiare din Grecia asupra economiei italiene, potrivit site-ului Il Sole 24 Ore.

Matteo Renzi a declarat într-un interviu pentru publicaţia economică "Il Sole 24 Ore": ''Am efectuat un proces curajos de reforme structurale, economia se îndreaptă către reluarea creşterii şi umbrela Băncii Centrale Europene ne protejează: sunt trei caracteristici care fac această criză diferită de cea de acum patru ani din Italia. Din acest motiv, Italia este deja în afara liniei tirului''.

Şeful guvernului italian a precizat că îngrijorarea sa nu se referă la ceea ce i s-ar putea întâmpla Italiei din punct de vedere economic, ci la scenariile globale privind dificultăţile care ar putea apărea în urma crizei financiare din Grecia.

(A.C.)

---------------

Actualizare 11:30 Bursele europene continuă să scadă astăzi

• Euro/dolar, în scădere cu 0,61%

Acţiunile marilor companii europene au scăzut azi pentru a doua zi consecutiv, investitorii analizând dacă Grecia va rata plata datoriei de 1,6 miliarde de euro către FMI, potrivit Bloomberg.

Indicele Stoxx Europe 600 este în declin cu 0,9%, iar scăderea din ultimele trei luni a atins 3,7%.

Stoxx 600 a pierdut 4,2% din valoare în luna iunie, înregistrând cea mai slabă evoluţie lunară din ultimii doi ani.

Indicele DAX al bursei din Frankfurt este în declin cu 1,02%, CAC 40 al bursei din Paris cu 1,11%, iar FTSE MIB al bursei din Milano cu 0,39%. Indicele IBEX 35 al bursei din Madrid este în coborâre cu 0,6%, PSE al bursei din Lisabona cu 0,56%. La Londra, indicele FTSE 100 scade cu 0,87%.

Euro este la rândul său în scădere cu 0,61%, la 1,1167 dolari pe unitate.

În Statele Unite, indicele Dow Jones a închis ieri în declin cu 2%, Standard & Poor's 500 cu 2,1%, iar Nasdaq Composite cu 2,4%.

(A.C.)

----------

Actualizare 10:52 1.000 de sucursale bancare vor fi redeschise mâine pentru a plăti pensii

Grecia va redeschide, mâine, 1.000 de sucursale bancare pentru a-i mulţumi pe pensionarii care nu folosesc cardurile, a anunţat, azi, Ministerul de Finanţe de la Atena, potrivit Reuters.

Sucursalele vor fi deschise până la sfârşitul săptămânii, iar pensionarii vor putea retrage până la 120 de euro.

Ministerul de Finanţe a dat asigurări că depozitele bancare sunt în siguranţă.

(A.C.)

--------------

Actualizare 10:42 Reuters: "Juncker face o ofertă de ultim moment Greciei"

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, i-a făcut Greciei o ofertă de ultim moment în încercarea de a se ajunge la un acord între Atena şi creditorii internaţionali înaintea expirării, până la ora 24:00, a termenului pentru achitarea unei tranşe de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internaţional (FMI), potrivit unor surse europene şi greceşti, transmite Reuters.

Conform acestei oferte, premierul grec Alexis Tsipras ar trebui să-şi trimită acceptul scris în cursul acestei zile, după care să aibă loc o reuniune de urgenţă a Eurogrupului.

Un oficial guvernamental grec a declarat că a ascultat cu interes ultima propunere a lui Jean-Claude Juncker, dar a precizat că ''Alexis Tsipras va vota «nu» duminică'', referindu-se la referendumul ce va fi organizat pe 5 iulie în Grecia.

(A.C.)

-------------

Actualizare 10:10 Casa Albă: "Criza din Grecia nu constituie o ameninţare majoră, directă la economia SUA"

Josh Earnest, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, a spus ieri că situaţia din Grecia nu expune economia SUA la niciun risc, informează AFP, citat de Yahoo News.

Casa Albă doreşte menţinerea Greciei în zona euro, iar Earnest a precizat că ambele părţi negociază asupra datoriei Greciei, care trebuie să dezvolte un pachet de reforme.

(M.C.)

---

Actualizare 10:05 Fitch a retrogradat băncile elene la "RD" (intrare restricţionată în incapacitate de plată)

Fitch Ratings a retrogradat ratingurile de credit ale principalilor creditori eleni - Piraeus Bank SA, Eurobank Ergasias SA, National Bank of Greece şi Alpha Bank AE - după ce Banca Centrală a Greciei a recomandat închiderea băncilor şi impunerea de restricţii asupra mişcărilor de capital, în dorinţa de a evita colapsul sistemului financiar, arată un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

Astfel, Fitch a revizuit în scădere calificativele pe termen lung şi scurt ale principalelor grupuri bancare elene, de la "CCC" şi, respectiv, "C", la "RD" (restricted default - intrare restricţionată în incapacitate de plată) şi ratingurile de viabilitate de la "ccc" la "f", cu perspectivă stabilă.

Retrogradarea băncilor elene reflectă opinia Fitch că acestea ar fi dat faliment şi ar fi intrat în incapacitate de plată dacă nu ar fi fost impuse restricţii asupra mişcărilor de capital, ţinând cont de retragerile masive din depozite şi de decizia BCE de a nu majora linia de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni.

Până când nu vor fi atenuate restricţiile asupra mişcărilor de capital, sunt puţine şanse ca Fitch să îmbunătăţească ratingurile băncilor elene.

Cele patru mari bănci greceşti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank - sunt prezente şi pe piaţa din România.

(M.C.)

---

Actualizare 09:50 Aproximativ 17.000 de persoane au protestat la Atena şi Salonic împotriva măsurilor de austeritate

La Atena şi Salonic au protestat, ieri, aproximativ 17.000 de persoane pentru a încuraja populaţia să voteze "Nu" la referendumul de duminică, acuzând creditorii internaţionali ai Greciei de şantaj, transmite AFP.

Poliţia estima că aproximativ 13.000 de persoane s-au adunat în faţa Parlamentului de la Atena, iar alte 4.000 protestau la Salonic, în al doilea oraş ca mărime din Grecia.

(M.C.)

---

Actualizare 09:40 China nu doreşte ieşirea Greciei din zona euro

Li Keqiang, premierul Chinei, a declarat că pieţele financiare din Asia au fost afectate de o posibilă ieşire a Greciei din zona Euro, iar Guvernul chinez doreşte ca Atena să rămână în zona monetară, informează Reuters.

În cadrul întâlnirii sale cu înalţi oficiali ai Uniunii Europene, premierul chinez a refuzat să comenteze referitor la un ajutor al Chinei pentru Grecia, afirmând: "China este pregătită să joace un rol constructiv"

(M.C.)

---

Actualizare 09:30 Tsipras: "Opţiunea noastră e să rămânem în zona euro"

Alexis Tsipras a declarat, ieri, că opţiunea Guvernului de la Atena e aceea de a menţine ţara în zona euro, iar Grecia este dispusă la negocieri a doua zi după referendum, informează The Guardian.

De asemenea, premierul Greciei a confirmat faptul că plata de 1,5 miliarde de euro către FMI, prevăzută astăzi, nu va fi efectuată. El a adăugat că, "imediat ce creditorii se hotărăsc să renunţe la sufocare, vor fi plătiţi".

(M.C.)

---

Actualizare 08:45 Grecia ameninţă că se va adresa CEJ pentru a bloca eliminarea ei din zona euro

Grecia a anunţat că va solicita un ordin judecătoresc de la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) împotriva instituţiilor europene, atât pentru a bloca ieşirea ţării din zona euro, cât şi pentru a opri asfixierea sistemului bancar, a precizat ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, citat de The Telegraph.

Varoufakis a declarat: "Guvernul de la Atena va face uz de toate drepturile noastre legale".

Ministrul de Finanţe al Greciei a mai adăugat că "tratatele Uniunii nu conţin prevederi referitoare la ieşirea din zona euro", iar Grecia refuză să accepte asta.

"Calitatea noastră de membru nu se negociază", a conchis Varoufakis.

(M.C.)

---

Premierul grec Alexis Tsipras a precizat, ieri, într-un interviu, că în cazul în care poporul grec va dori să continue cu măsurile de austeritate, atunci el va respecta decizia, dar nu va fi cel care o s-o realizeze, sugerând, astfel, că e dispus să-şi dea demisia, informează BBC.

(M.C.)