Patru camere de comerţ judeţene se războiesc cu Vlasov

Camerele de comerţ judeţene Dolj, Bacău, Prahova şi Vâlcea susţin că au fost excluse abuziv din Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în cadrul Adunării Generale a membrilor CCIR, care a avut loc marţi. Miza excluderii este, în opinia preşedinţilor celor patru camere, pierderea calităţii procesuale în acţiunea demarată în instanţă, în care au contestat descărcarea de gestiune a preşedintelui CCIR şi au sesizat DNA cu privire la posibile acte de corupţie şi deturnare de fonduri ale preşedintelui Mihail Vlasov.

Camerele judeţene îl mai acuză pe Mihail Vlasov că susţine un proiect de lege prin care domnia sa va dispune discreţionar de 90% din banii încasaţi de Registrul Comerţului - peste 60 de milioane de euro anual, va impune ca obligatoriu avizul CCIR pentru funcţionarea camerelor judeţene şi va avea mandat nelimitat în funcţia de preşedinte.

Preşedintele CCIR nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei pentru a-şi exprima opinia cu privire la aceste acuzaţii.

Preşedinţii celor patru camere judeţene susţin, într-un comunicat: "Printr-un atac fără precedent asupra integrităţii sistemului cameral, preşedintele Mihail Vlasov a eliminat din CCIR camerele judeţene care i-au cerut să justifice administrarea falimentară a Romexpo şi cheltuirea a peste 5 milioane de euro din fondul la dispoziţia preşedintelui. Pretextul pentru excluderea celor patru camere de comerţ este absenţa nemotivată şi repetată la întâlnirile CCIR. În realitate, camerele dezafiliate au fost prezente la toate întâlnirile organizate de CCIR, iar motivul excluderii este înlăturarea celor care refuză să susţină încălcările flagrante ale legii ce au loc la CCIR".

În cadrul Adunării Generale din 23 aprilie 2012, mai multe camere de comerţ judeţene au cerut documente justificative pentru cheltuirea a 12.239.098 lei din Fondul la dispoziţia Preşedintelui CCIR, Mihail Vlasov. Cu aceeaşi ocazie, camerele judeţene au cerut conducerii CCIR să explice depăşirea cu 5.939.098 lei a bugetului aprobat pentru 2011, în condiţiile în care CCIR înregistrase în acel an un deficit de 5.143.928 lei.

Preşedintele CCIR a refuzat agresiv să ofere răspunsuri la aceste întrebări, se mai arată în comunicat. În consecinţă, camerele judeţene au intentat un proces prin care contestau descărcarea de ges-tiune a preşedintelui CCIR şi au sesizat DNA cu privire la posibile acte de corupţie şi deturnare de fonduri ale preşedintelui Mihail Vlasov. Camerele judeţene care au intentat procesul au fost acum excluse din CCIR.

Cele patru camere şi altele care le susţin, mai arată, în comunicat: "Excluderea are un scop clar: pierderea calităţii procesuale a camerelor excluse şi la anularea procesului prin care se contestă descărcarea de gestiune pentru 2011. Totodată, preşedintele CCIR vrea să ţină Camerele judeţene excluse departe de Adunarea Generală din 2013, unde se va face descărcarea de gestiune pentru anul 2012".

Camerele judeţene excluse reprezintă companii care au peste 70.000 de angajaţi. Excluderea lor din CCIR aduce prejudicii membrilor, care nu mai sunt reprezentaţi de CCIR la nivel naţional şi internaţional. Camerele de Comerţ şi Industrie Bacău, Dolj, Prahova şi Vâlcea au promovat deja un demers în justiţie impotriva excluderii abuzive din CCIR. Această iniţiativă este susţinută şi de camerele judeţene Argeş, Bihor, Buzău, Harghita şi Sibiu.

În cadrul adunării generale din 26 martie, 12 camere judeţene au votat împotriva excluderii celor patru camere: Argeş, Bacău, Bihor, Buzău, Dolj, Harghita, Maramureş, Mureş, Prahova, Sălaj, Sibiu şi Vâlcea, iar de la vot s-au abţinut camerele din Braşov, Piatra Neamţ, Tulcea şi Suceava. Pentru excludere au votat 21 de camere: Alba, Bistriţa, Brăila, Botoşani, Bucureşti, Caraş-Severin, Călăraşi, Covasna, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Olt, Teleorman, Timiş şi Vaslui.

• Proiect de lege controversat

Camerele dezafiliate de la CCIR şi cele care le susţin se opun vehement unei iniţiative legislative depusă la Senatul României, care ar avea ca scop subordonarea de către CCIR a Camerelor Judeţene şi concentrarea tuturor deciziilor în mâinile preşedintelui CCIR.

"Dacă noul proiect de lege va intra în vigoare, Preşedintele CCIR va avea posibilitatea să desfiinţeze Camerele Judeţene. Tot el va dispune discreţionar de 90% din banii încasaţi de Registrul Comerţului - peste 60 de milioane de euro anual. Acest proiect de lege va duce la fraudarea statului român şi la subjugarea de către CCIR a sistemului cameral", mai arată sursa citată.

Mai multe Camere de Comerţ judeţene îşi doresc ca Registrul Comerţului să nu fie gestionat centralizat de CCIR, ci de toate camerele din reţea, pentru a uşura activitatea firmelor.

În prezent, Registrul Comerţului este aflat în subordinea Ministerului Justiţiei.

Cristian Dobre, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj, a declarat: "Preşedintele Vlasov trebuie să înţeleagă că nu poate rupe sistemul cameral pentru interesul personal. Nu am încălcat niciodată prevederile statutului CCIR. Am participat la toate adunările generale şi întâlnirile statutare. Membrii CCI Dolj ne-au mandatat să ne îndreptăm în justiţie împotriva persoanelor care au votat să ne excludă"

Ioan Micula, preşedintele Camerei de Comerţ Bihor, a spus: "Preşedinţii de camere judeţene care îl susţin pe Vlasov nu înţeleg că problema Camerei Naţionale a trecut de graniţele României. Am vorbit cu mai mulţi ambasadori care sunt îngrijoraţi şi m-au întrebat ce se întâmplă. Sume foarte mari de bani dispar din patrimoniul Camerei Naţionale. Nu s-a mai întâmplat niciodată aşa ceva".

Reprezentanţii Camerei din Sibiu doresc ca unitatea sistemului cameral să fie menţinută şi îi cer preşedintelui CCIR să propună soluţii alternative pentru a menţine integritatea sistemului.