Paul Krugman, economist: "Căutările pe Google pentru inflaţie au scăzut în SUA"

Americanii caută mult mai rar cuvântul "inflaţie" pe internet decât o făceau în urmă cu un an, ceea ce poate să însemne că majorarea generalizată a preţurilor nu mai reprezintă o ameninţare serioasă pentru Statele Unite, spune reputatul economist Paul Krugman, câştigător al Premiului Nobel, conform Business Insider.

Krugam a afirmat: "Inflaţia devine o problemă mult mai puţin urgentă, odată ce scade sub pragul de la care oamenii o observă tot timpul. Acesta este un aspect cheie".

Într-o postare pe Twitter, economistul a ataşat o captură dintr-un articol din Financial Times în care se sublinia că odată ce inflaţia atinge 3% până la 4% iese din conştiinţa publicului.

Inflaţia este alimentată de aşteptările inflaţioniste deoarce, în anticiparea creşterii preţurilor, angajaţii cer salarii mai mari, ceea ce face ca firmele să crească preţurile pentru a plăti majorările salariale, rezultând inflaţie. Astfel, se poate ajunge la o spirală salariu-preţ, care face din inflaţie o profeţie autoîmplinită, înrădăcinând-o în economie, scrie Business Insider.

Potrvit sursei menţionate, argumentul lui Krugman pare să fie că, odată ce inflaţia scade la aproximativ 3% - 4% şi nu mai este pe buzele tuturor, angajaţii nu vor mai cere în avans salarii mai mari pentru a face faţă majorării preţurilor, astfel încât preţurile nu vor creşte la fel de repede.

"În SUA s-a coborât sub acest prag", a spus economistul, exemplificând printr-un grafic ce ilustra cum căutările pe Google a cuvântului "inflaţie", care crescuseră anul trecut, au coborât acum la nivelul din 2021.

În luna mai, inflaţia în Statele Unite, ilustrată prin Indicele Preţurilor de Consum, a fost de 4%, semnificativ sub maximul de 9% din vara anului trecut, în condiţiile în care Rezerva Federală a ridicat dobânzile de la aproape zero la peste 5%. La ultima sa şedinţă, Fed a luat o pauză de la majorarea ratelor, dar a atenţionat că s-ar putea să mai urmeze creşteri în acest an. În esenţă, dobânzile mai mari cresc costurile împrumuturilor şi încurajează economisirea în detrimentul cheltuielilor, ceea ce poate reduce ritmul creşterii preţurilor bunurilor şi serviciilor, dar, de asemenea, poate duce la diminuarea preţurilor activelor împingând economia în recesiune.

Mesajul lui Krugman sugerează că, în opinia sa, treaba Fed-ului s-a încheiat. Încercarea de a domoli şi mai mult creşterea preţurilor va avea beneficii minime, dar va cauza multă durere pentru cei a căror salarii sunt reduse sau chiar îşi pierd locul de muncă, în urma intervenţiei prea severe a băncii centrale americane, mai crede economistul.

Recent, laureatul Premiului Nobol s-a arătat optimist cu privire la economia Statelor Unite, afirmând că nu vede semne de recesiune şi că Fed poate câştiga lupta cu inflaţia fără să afecteze economia, conform Business Insider.