PE FONDUL TENSIUNILOR POLITICE: Leul a coborât la un nou minim istoric

Moneda naţională a ajuns, ieri, la un minim istoric faţă de euro, Banca Naţională a României (BNR) afişând un curs oficial de 4,4715 lei/euro. Pe piaţa interbancară, moneda europeană s-a tranzacţionat şi cu 4,4792 lei. Cursul a început să crească de la începutul şedinţei de tranzacţionare, ca urmare a tensiunilor politice dintre USL şi PDL. Volumele de tranzacţionare au fost mari comparativ cu şedinţele precedente, cele mai multe tranzacţii realizându-se în prima parte a şedinţei, când BNR a intervenit indirect, potrivit unor surse din piaţă. În a doua parte a şedinţei, piaţa s-a mai liniştit, iar cursul a încheiat în jurul valorilor de 4,4735-4,4755 lei/euro.

• Bancherii, îngrijoraţi de turbulenţe

Mediul bancar şi-a manifestat îngrijorarea faţă de ceea ce se întâmplă în prezent, pentru că economia pare să fie blocată într-o transă indusă de către politicieni. Şeful unei bănci cu capital străin a declarat pentru Hotnews: "Vorba cuiva, economia nu merge singură, de la sine".

"Trebuie pusă în mişcare de cineva iar în acest moment forţele par îngheţate". Bancherii nu îşi modifică, pentru moment, estimările privind evoluţia cursului, însă atenţionează că adâncirea crizei poate să ducă la reducerea rating-ului ţării, ceea ce ar creşte preţul finanţării. "Lucrurile pot lua oricând o întorsătură urâtă", a adăugat sursa citată.

Directorul adjunct al uneia dintre cele mai mari zece bănci din ţara noastră a afirmat: "Am avut chiar în această dimineaţă o discuţie cu cei din Centrală care ne-au întrebat ce se întâmplă în România. La rândul lor, cei din Centrală sunt nedumeriţi şi nu pot recomanda niciunui investitor să includă România pe harta investiţiilor fiindcă sentimentul pe care îl oferă acum România este de haos. Nimănui nu pare sa îi pese de economie, toţi par confiscaţi de răfuieli politice care sunt contraproductive".

Emil Stoica, analist financiar la Londra, vede două riscuri majore pentru economia ţării noastre: scăderea investiţiilor străine, respectiv căutarea unui risc mai mare pentru a compensa riscurile de către investitorii care vor alege să vină. Domnia sa se aşteaptă şi la o majorare a dobânzilor. "Urmările pe termen de două-trei luni nu sunt semnificative, dar în patru-cinci ani, dacă situaţia politică nu asigură stabilitate, vom vedea investiţii în scădere, şomaj în creştere, emigraţie, creşterea dobânzilor, euro la cinci lei", a declarat domnia sa.

• Florin Georgescu, MFP: Deprecierea leului reflectă factori externi

Evoluţia cursului valutar din această perioadă reflectă factori conjucturali externi, iar deprecierea monedei naţionale survine pe fondul turbulenţelor din zona euro, a declarat Ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu. Domnia sa a precizat că nu deţine un "instrument" cu care să măsoare influenţa factorilor politici interni, precum posibila suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. "Ce se întâmplă pe cursul valutar, poate să fie, cum s-a întâmplat şi în alte dăţi, o evoluţie de moment, care să ţină o zi, două, trei. A mai fost la acest nivel, s-a întors la 4,45 şi a stat în jurul acestuia destule zile. Sigur că astăzi, dacă s-a întâmplat acest lucru, poate să fie parţial şi din cauza acestor evoluţii pe scena politică internă", arată Ministrul Finanţelor, care a adăugat că, în plan economic, Guvernul se ocupă foarte strict de menţinerea stabilităţii financiare, a unui mediu economic predictibil şi de menţinerea atractivităţii pentru investitorii străini şi autohtoni.

Deprecierea monedei naţionale faţă de euro poate să genereze venituri mai mari la bugetul de stat, pentru că unele taxe se calculează şi în funcţie de cursul de schimb, a explicat Florin Georgescu. "Sigur că nouă nu ne convine un curs depreciat, dar unele impozite şi taxe se calculează şi în funcţie de curs, deci ele înseamnă că ar genera venituri mai mari la bugetul de stat, dar nu ne ghidăm după acest parametru", a explicat domnia sa.

Autorităţile române au informat Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială (BM) şi Comisia Europeană (CE) că Guvernul a îndeplinit criteriile deficitului bugetar general consolidat în baza datelor estimate la 30 iunie, potrivit Ministrului Finanţelor. Domnia sa a arătat că se remarcă o bună încasare a veniturilor la buget, ceea ce, corelat şi cu ultimele informaţii, privind numărul autorizaţiilor de construcţii, comerţul cu amănuntul, oferă speranţe că economia se mişcă în parametrii preconizaţi, iar ţara noastră urmează să se încadreze în ţinta de creştere economică asumată pentru acest an. Florin Georgescu a declarat că ţara noastră se află în termen cu obligaţiile asumate inclusiv pentru luna iulie, nu doar pentru finalul primului semestru, precizând, însă, că există şi unele întârzieri, pe care le-a pus pe seama unor "factori obiectivi".

Ministerele şi-au îndeplinit în, primul semestru, toate angajamentele negociate cu instituţiile financiare internaţionale, potrivit Ministrului Finanţelor. Domnia sa a explicat: "Un criteriu de performanţă este încadrarea în total cheltuieli de personal. În sectorul public, s-au respectat angajamentele negociate. Pe baza unei analize foarte îndelungate, de 7-8 ore, desfăşurate săptămâna trecută în Comitetul interministerial, azi s-a examinat în Guvern cum şi-au respectat ministerele angajamentele, constatând că pentru sfârşitul semestrului întâi s-au îndeplinit toate angajamentele asumate. În privinţa perspectivei realizărilor la alte termene din acest an, raportat la stadiul de azi, se prefigurează posibilitatea să respectăm şi acele termene asumate pentru trimestrul trei şi trimestrul patru".

• Rantrua, Banca Mondială: Schimbarea Guvernului nu a întârziat mult reformele structurale

Directorul de ţară pentru Româ-nia din cadrul Băncii Mondiale (BM), Francois Rantrua, a declarat că schimbarea Guvernului nu a dus la o întârziere semnificativă a reformelor structurale. Noul Guvern susţine respectarea angajamentele asumate în cadrul acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale, potrivit domniei sale. Dialogul BM cu anumite ministere, precum Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), pentru susţinerea reformelor s-a accelerat, ceea ce reprezintă semnale încurajatoare, a precizat domnia sa.