PENTRU ANUL 2014 UniCredit Ţiriac Bank a revizuit prognoza pentru creşterea economică a României până la 2,7%

UniCredit Ţiriac Bank a revizuit prognoza pentru creşterea economică a României în 2014 până la 2,7%, faţă de estimarea anterioară de 2%, iar pentru anul 2015, creşterea ar putea accelera la 3% an-la-an, presupunând o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi o cerere stabilă din Germania, estimează compania în noul raport macroeconomic.

Deşi România a înregistrat una dintre cele mai bune rate de creştere economică din regiune, sursele avansului trebuie diversificate pentru a avea un ritm sustenabil, transmite compania.

Potrivit acesteia, ratele de creştere accelerate ascund un efect de bază negativ generat de recolta din 2013 precum şi şocurile pe partea de ofertă generate de dezvoltarea unor capacităţi noi de producţie în sectorul industrial.

PIB-ul a înregistrat o creştere de 3,8% an-la-an în T1 2014, însă rata de creştere ajustată sezonier a fost de doar 0,1% trimestru-la-trimestru, faţă de 1,2% în T4 2013. Pe partea de cerere, investiţiile fixe au constituit cea mai mare piedică, scăzând cu 7,8% an-la-an şi cu 3,5% trimestru-la-trimestru. Cheltuielile cu utilaje, reprezentând jumătate din investiţii, au scăzut cu 10,9% trimestru-la-trimestru în T1 2014. Construcţiile (40% din investiţii) au scăzut cu 6,8% an-la-an, fiind încetinite atât de lucrările de construcţii cât şi de proiectele de infrastructură, acestea din urmă fiind afectate de reducerea cheltuielilor de investiţii în bugetul de stat. Presupunând o recoltă bună, creşterea economică este aşteptată să încetinească la 2,7% an-la-an în 2014, faţă de 3,5% în 2013.

În 2015, creşterea ar putea accelera la 3% an-la-an, presupunând o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi o cerere stabilă din Germania.

Reducerea deficitului bugetar nu este încă o măsură sustenabilă, mai susţine compania. Guvernul a redus investiţiile de capital cu aproximativ 2% din PIB pe parcursul ultimelor 12 luni, faţă de perioada mai 2011 - aprilie 2012 pentru a atinge ţintele de deficit bugetar. Efectul de evicţiune a lucrărilor publice apare într-un moment în care salariile din sectorul public, asigurările sociale şi costul birocraţiei au rămas constante ca pondere în PIB. Pe partea de venituri, gradul de colectare a scăzut, iar rata de creştere a veniturilor este inferioară creşterii PIB, aceasta din urmă fiind accelerată de agricultură (pentru care evaziunea fiscală este ridicată) şi de exporturi (ce nu sunt acoperite de taxele indirecte).