Combaterea schimbărilor climatice, un nou obiectiv de finanţare

Noul obiectiv global de finanţare pentru combaterea schimbărilor climatice, care va fi dezbătut la conferinţa COP29 de la Baku, trebuie să aibă la bază o structură solidă de finanţare publică, susţine Simon Stiell, directorul executiv al ONU pentru climă, într-un apel adresat ţărilor dezvoltate. Conferinţa de anul acesta, care se desfăşoară între 11 şi 22 noiembrie, are ca scop finalizarea unui nou plan de sprijin financiar pentru ţările în curs de dezvoltare, intitulat "New Collective Quantified Goal" (NCQG).

• Necesitatea unei baze publice solide

În cadrul discursului său, Stiell a subliniat faptul că finanţarea publică trebuie să fie elementul central al acestui nou obiectiv. "Nu este treaba mea să anticipez forma pe care o va lua acest nou obiectiv. Dar este clar că finanţarea publică trebuie să se afle în centrul acestui dispozitiv", a declarat acesta. De asemenea, el a subliniat importanţa ca o parte semnificativă din această finanţare să fie acordată sub formă de granturi sau împrumuturi în condiţii avantajoase, care să fie accesibile celor mai vulnerabile naţiuni. Stiell a evidenţiat că acest lucru este esenţial pentru a sprijini ţările în curs de dezvoltare în lupta împotriva efectelor schimbărilor climatice.

• Noul NCQG va înlocui obiectivul stabilit în 2009

Noul NCQG va înlocui obiectivul stabilit în 2009, prin care ţările bogate se angajau să furnizeze 100 de miliarde de dolari pe an ţărilor în curs de dezvoltare. Deşi acest obiectiv a fost atins abia în 2022, dezbaterile actuale la COP29 sunt mult mai complexe. Poziţiile ţărilor participante diferă semnificativ în ceea ce priveşte dimensiunea noului pachet financiar, componentele acestuia şi cine ar trebui să contribuie. Ţările dezvoltate au subliniat că resursele lor bugetare sunt limitate şi că finanţarea publică va reprezenta doar un "strat" din totalul necesar. De asemenea, ele fac presiuni pentru implicarea sectorului privat în completarea fondurilor şi extinderea bazei de contribuabili, inclusiv ţări precum China sau Coreea de Sud, care în prezent au capacitatea financiară de a contribui.

• Provocări şi perspective

Simon Stiell a recunoscut că una dintre principalele provocări rămâne stabilirea clară a responsabilităţilor financiare. "Problema esenţială de a şti cine plăteşte şi cât de mult poate fi rezolvată la Baku, dar nu vom merge acolo pentru a renegocia Acordul de la Paris", a declarat el, referindu-se la angajamentele asumate prin Acordul de la Paris din 2015. Acest acord îndemna ţările dezvoltate să conducă mobilizarea de resurse financiare pentru combaterea schimbărilor climatice şi să stabilească un nou obiectiv de finanţare până în 2025. În contextul COP29, discuţiile vor urmări să stabilească termenii şi valoarea acestui nou obiectiv.

• Mesaj pentru Banca Mondială şi FMI

Stiell a trimis, de asemenea, un mesaj către instituţiile financiare internaţionale, cum ar fi Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, ale căror reuniuni anuale vor avea loc în curând. El a exprimat speranţa că aceste instituţii vor oferi "noi semnale" că ţările în curs de dezvoltare vor primi fonduri pentru acţiuni climatice şi investiţii, şi nu vor fi împovărate de datorii copleşitoare şi costuri de capital foarte ridicate. COP29 de la Baku se anunţă crucial pentru viitorul finanţării acţiunilor climatice la nivel global, având potenţialul de a redefini modul în care resursele financiare sunt alocate pentru a combate una dintre cele mai mari provocări ale omenirii.