Preţul electricităţii creşte din cauza caniculei

Trimestrul al treilea al acestui an a fost unul marcat de o serie de provocări majore pentru economia României. Temperaturile ridicate din timpul verii au condus la un consum energetic sporit, iar Guvernul a luat măsuri drastice ca să acopere necesarul de energie, inclusiv redeschiderea temporară a unor centrale pe bază de cărbune. Începând cu luna iulie şi până la sfârşitul lunii septembrie, România a traversat o perioadă financiară complexă, în care au fost implementate măsuri de ajustare fiscală şi investiţii în energie, dar şi măsuri economice pentru a sprijini mediul de afaceri. Totuşi, efectele acestor măsuri sunt încă neclare, iar ţara continuă să se confrunte cu provocări majore în ceea ce priveşte menţinerea sub control a deficitului bugetar şi reducerea datoriei publice, mai ales că Guvernul oscilează între nevoia de a stimula economia şi cea de a respecta angajamentele internaţionale de reducere a deficitului şi de stabilizare a finanţelor publice.

În condiţiile în care deficitul bugetar a continuat să crească, atingând cote alarmante la sfârşitul lunii septembrie, guvernul Ciolacu a încercat să stabilizeze situaţia prin emiterea de noi titluri de stat şi obligaţiuni, precum şi prin aprobarea unei amnistii fiscale parţiale, dar eforturile de a reduce deficitul s-au lovit de creşterea cheltuielilor în sectorul public şi de investiţiile necesare în infrastructură, sănătate şi energie.

În acelaşi timp, Banca Naţională a României (BNR) a operat două reduceri - de câte 0,5 puncte procentuale fiecare - ale ratei dobânzii de politică monetară, în încercarea de a stimula economia şi de a controla inflaţia, care a început să scadă, dar rămâne la un nivel ridicat în raport cu alte ţări din regiune.

În aceste condiţii, premierul Marcel Ciolacu, împreună cu ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, şi cu Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, au demarat negocierile cu Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, şi cu alţi oficiali ai Executivului comunitar, pentru extinderea marjei de deficit în cazul ţării noastre şi pentru aprobarea unui plan pe şapte ani care să reducă deficitul la limita de 3% impusă de normele Uniunii Europene.

Cu toate acestea, în ciuda măsurilor care sunt negociate şi cu mediul de afaceri din ţara noastră, presiunea asupra bugetului a continuat, pe fondul unor cheltuieli guvernamentale mari, generate de investiţiile publice şi de măsurile sociale adoptate. În sectorul energetic, guvernul a aprobat noi scheme de sprijin pentru energia verde, dar acestea au întâmpinat dificultăţi din cauza capacităţilor de stocare insuficiente, care au condus la necesitatea importurilor la preţuri ridicate.

Citeşte Trimestrul III în cifre

• Iulie - canicula măreşte preţul energiei electrice

Luna iulie a adus provocări severe pentru sectorul energetic al României, care a fost nevoit să facă faţă unui val de căldură extremă, ce a dus la o cerere crescută de electricitate. Canicula a fost atât de severă încât temperaturile au depăşit constant 40 de grade Celsius în majoritatea judeţelor, determinând populaţia să utilizeze în mod continuu aparatele de aer condiţionat, inclusiv pe timpul nopţii. Această cerere sporită a exercitat o presiune imensă asupra reţelelor electrice, rezultând pene de curent în multe localităţi din ţară. Pentru a face faţă situaţiei, premierul Marcel Ciolacu a convocat un Comandament pentru Energie, stabilind un set de măsuri de urgenţă, printre care redeschiderea temporară a unor grupuri energetice pe bază de cărbune. Aceasta a fost o decizie controversată, având în vedere tranziţia către energie verde, dar a fost considerată necesară pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic în contextul unei cereri atât de mari.

Problemele din sectorul energetic au evidenţiat, de asemenea, limitele infrastructurii existente de stocare a energiei. Deşi România a investit masiv în proiecte de energie regenerabilă, precum parcuri eoliene şi fotovoltaice, capacităţile de stocare au fost insuficiente. În timpul zilei, energia solară şi eoliană a fost produsă în exces şi vândută la preţuri mici, dar seara, când cererea era maximă din cauza nopţilor tropicale, România a fost nevoită să importe energie la preţuri ridicate. În unele cazuri, preţul energiei a ajuns la 900-1.000 euro pe MWh, ceea ce a exercitat o presiune suplimentară asupra economiei şi a consumatorilor.

În plan macroeconomic, luna iulie a fost marcată de continuarea cheltuielilor bugetare, în ciuda deficitului bugetar de 3,6% din PIB pe primul semestru, ceea ce reprezintă cel mai avansat declin din ultimii zece ani, cu excepţia anului pandemic 2020 (când deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectivă a închiderii economiei) potrivit execuţiei bugetare pe primul semestru publicată de Ministerul de Finanţe la finalul celei de-a şaptea luni a anului curent. Deficitul a depăşit 12,8 miliarde euro (63,66 miliarde lei), cu 5 miliarde euro mai mult decât în primele şase luni ale anului 2023. Chiar dacă se confruntă cu acest deficit, guvernul Ciolacu a aprobat pe parcursul lunii iulie noi investiţii şi scheme de sprijin, în special pentru fermierii şi producătorii din industria agro-alimentară. Deşi ANAF a reuşit să depăşească ţintele de colectare pentru luna iulie, veniturile bugetare nu au fost suficiente pentru a acoperi cheltuielile. Ministerul Finanţelor a fost nevoit să emită noi emisiuni de titluri de stat şi obligaţiuni Fidelis şi Tezaur, împrumutând sume considerabile de pe pieţele financiare pentru a acoperi deficitul. La finalul lunii iulie, Ministerul Finanţelor a anunţat că a reuşit să atragă 658 miliarde lei, bani destinaţi refinanţării datoriei publice şi acoperirii deficitului.

În condiţiile diminuării inflaţiei, Banca Naţională a României a decis reducerea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit. A fost prima reducere aprobată de Consiliul de Administraţie a BNR, din ianuarie 2023 încoace, perioadă în care banca centrală a menţinut aceeaşi rată a dobânzii de politică monetară, de 7% pe an. Potrivit deciziei din 5 iulie 2024, Consiliul de Administraţie a BNR a decis scăderea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75% pe an, de la 7% pe an, scăderea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 8% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75% pe an, de la 6% pe an.

Pe plan sportiv, luna iulie s-a încheiat cu o notă pozitivă, odată cu succesul sportivilor români la Jocurile Olimpice de la Paris. Înotătorul David Popovici a devenit campion olimpic la 200 metri liber pe 29 iulie, de Ziua Imnului Naţional, iar două zile mai târziu a câştigat medalia de bronz la proba de 100 metri liber. Aceste succese au adus un val de optimism şi mândrie naţională, într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic.

Citeşte S-a împotmolit tendinţa ascendentă de la BVB

• August - deficit îngrijorător, negocieri cu Comisia Europeană

Ultima lună de vară a continuat să fie una dificilă pentru economia României, în special din cauza creşterii deficitului bugetar. La finalul lunii august, deficitul ajunsese la 4,02% din PIB, în condiţiile în care ţinta stabilită pentru întregul an este de 5%. Această evoluţie a fost determinată în principal de creşterea cheltuielilor publice, în contextul măsurilor sociale şi investiţiilor în infrastructură. Guvernul, în frunte cu premierul Marcel Ciolacu, a încercat să gestioneze situaţia prin negocieri cu Comisia Europeană. În cadrul unei întâlniri cu Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, Ciolacu a solicitat extinderea marjei de deficit pentru următorii ani şi a propus un plan pe şapte ani care să permită României să revină la un deficit de 3% din PIB.

BNR a continuat să reducă rata dobânzii de politică monetară, în încercarea de a stimula economia. După o primă reducere în iulie, în august dobânda a scăzut la 6,5%. Această decizie a fost bine primită de pieţele financiare şi de agenţiile de rating. Agenţia Fitch a reconfirmat ratingul României la BBB-, cu perspectivă stabilă, menţionând că economia României ar putea înregistra o creştere de 2,5% în 2024.

În ceea ce priveşte cheltuielile guvernamentale, luna august a fost marcată de alocări suplimentare pentru ministere esenţiale, cum ar fi Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Bugetul Ministerului Transporturilor a fost suplimentat cu 820 de milioane lei, iar Ministerul Investiţiilor a primit 575 de milioane lei pentru a onora cererile de rambursare depuse de beneficiarii programelor europene. Aceste alocări au fost necesare pentru a sprijini proiectele de infrastructură şi pentru a acoperi cheltuielile din sectoarele critice ale economiei.

Una dintre cele mai importante măsuri luate în luna august a fost lansarea ediţiei 2024 a programului Start-Up Nation România, care avea un buget de peste 446 milioane euro. Programul a fost destinat sprijinirii antreprenoriatului, având două componente principale: activarea potenţialului antreprenorial al tinerilor şi sprijinirea dezvoltării afacerilor în regiunile mai puţin dezvoltate.

În ceea ce priveşte situaţia deficitului bugetar, execuţia bugetară pe primele şapte luni ale anului, publicată la finalul lunii august, a arătat un deficit de 71,04 miliarde lei, reprezentând 4,02% din PIB, comparativ cu 38,6 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului precedent. Această creştere a deficitului a fost rezultatul creşterii cheltuielilor, în special în sectorul public, cheltuielile cu personalul şi cu bunurile şi serviciile având cele mai mari creşteri. Veniturile totale au însumat 331,56 miliarde lei, înregistrând o creştere de 15,1%, susţinută de încasările din contribuţiile de asigurări, TVA, impozit pe salarii şi profit, precum şi venituri nefiscale. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 402,6 miliarde lei, cu o creştere semnificativă la nivelul cheltuielilor de personal, care au însumat 92,4 miliarde lei, şi al cheltuielilor cu bunuri şi servicii, care au atins 53,3 miliarde lei.

Pe plan politic, luna august a mai adus pregătiri pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale programate pentru sfârşitul anului. Marcel Ciolacu a fost reales lider al PSD şi desemnat candidat al partidului la alegerile prezidenţiale. Acest context politic a determinat o creştere a cheltuielilor guvernamentale, pe fondul măsurilor sociale adoptate în pragul alegerilor.

• Septembrie - rectificare bugetară pozitivă, deficit estimat la 6,94% din PIB

Prima lună de toamnă a fost una critică pentru economia României, marcată de o creştere alarmantă a deficitului bugetar şi de primele măsuri de ajustare fiscală luate de Guvern. Execuţia bugetară de la finalul lunii august, publicată de Ministerul Finanţelor la finalul lunii septembrie, a arătat un deficit de 4,57% din PIB, mult peste nivelul din anul precedent. Veniturile bugetare au fost de 375,76 miliarde lei, în timp ce cheltuielile au depăşit 456,63 miliarde lei, o diferenţă semnificativă. Cheltuielile cu personalul şi asistenţa socială au continuat să crească, ceea ce a adâncit şi mai mult deficitul. În acest context, Guvernul a adoptat prima rectificare bugetară a anului, care a fost pozitivă, dar care a adâncit deficitul, prognozat să ajungă la 6,94% din PIB până la finalul anului. Potrivit rectificării bugetare, Produsul Intern Brut va fi de 1.768 miliarde lei, faţă de 1.733 miliarde lei atât cât era prevăzut în legea bugetului de stat. Rectificarea bugetară prevede o creştere cu 8,8 miliarde lei a cheltuielilor de personal, cu 3 miliarde lei a cheltuielilor cu dobânzile, cu 5,12 miliarde lei a cheltuielilor cu asistenţa socială, dar şi o diminuare cu 1,8 miliarde lei a sumei alocată investiţiilor.

Printre ministerele care au cunoscut o majorare a bugetului pentru anul în curs se numără:

- Ministerul Energiei a primit o alocare suplimentară de 1,28 miliarde de lei pentru a sprijini măsurile de protecţie împotriva crizei energetice şi pentru a finanţa proiecte de energie verde şi sustenabilă.

- Ministerul Sănătăţii a beneficiat de fonduri suplimentare pentru a acoperi cheltuielile legate de achiziţia de medicamente, echipamente şi pentru modernizarea infrastructurii spitaliceşti. În total, 3,89 miliarde lei au fost alocaţi suplimentar pentru sectorul sănătăţii.

- Ministerul Agriculturii a primit 2 miliarde lei pentru a compensa pierderile fermierilor afectaţi de secetă şi alte fenomene climatice nefavorabile.

- Ministerul Transporturilor a primit alocări suplimentare de 5,48 miliarde lei pentru finanţarea proiectelor majore de infrastructură, în special pentru construcţia de autostrăzi şi modernizarea căilor ferate.

- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a primit încă 9,7 miliarde lei. Acest buget este destinat în cea mai mare parte continuării susţinerii proiectelor de investiţii din programele naţionale "Anghel Saligny", PNDL 1 şi 2, precum şi programele Companiei Naţionale de Investiţii, la care se adaugă complementar programele cu finanţare din PNRR aferente acestuia: Valul Renovării şi programele de susţinere a mobilităţii urbane.

- Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are o alocare suplimentară de 3,3 miliarde lei pentru proiecte finantate din FEN (vouchere pentru persoanele defavorizate, sprijin educaţional pentru anul şcolar 2024-2025, pentru copii defavorizaţi, prima didactică etc.).

Guvernul a aprobat, de asemenea, o amnistie fiscală parţială, care viza recuperarea a aproximativ 9,5 miliarde lei din arieratele companiilor şi persoanelor fizice. De măsura amnistiei fiscale ar urma să beneficieze 330.000 de firme şi 848.000 de persoane fizice, care trebuie să achite până la 25 noiembrie 2024 restanţele înregistrate la 31 august 2024 privind obligaţiile principale către bugetul de stat, caz în care li se vor şterge dobânzile, penalităţile şi alte accesorii. Aceasta este considerată de Guvern o măsură necesară pentru a stimula încasările la bugetul de stat, dar impactul real asupra deficitului rămâne incert.

În sectorul energetic, luna septembrie a fost marcată de lansarea unei scheme de ajutor de stat, sub forma contractelor pentru diferenţă (CfD), pentru producţia de energie regenerabilă. Prima licitaţie din cadrul acestei scheme vizează proiecte fotovoltaice şi eoliene, cu o capacitate totală de 1.500 MW. Această măsură face parte din eforturile României de a-şi diversifica sursele de energie şi de a reduce dependenţa de importuri.

Tot în luna septembrie, BNR a publicat date privind deficitul de cont curent, care a ajuns la 15,178 miliarde euro în primele şapte luni ale anului, în creştere cu 33,99% faţă de perioada similară din anul precedent. Aceasta reflectă o creştere a importurilor, în special a celor de energie, şi o scădere a exporturilor, care a contribuit la adâncirea dezechilibrului comercial.

În concluzie, luna septembrie a fost una critică pentru economia României, marcând o creştere continuă a deficitului bugetar şi o serie de măsuri de ajustare fiscală care au avut un impact limitat asupra stabilizării finanţelor publice. Pe fondul unei situaţii economice dificile, Guvernul se confruntă cu provocări majore în ceea ce priveşte menţinerea stabilităţii bugetare şi reducerea deficitului în conformitate cu angajamentele internaţionale.