Un referendum pentru salvarea cui?

În 2009, Traian Băsescu a convocat un referendum la data primului tur al alegerilor prezidenţiale. Iar acel referendum a avut rolul său în victoria sa la o diferenţă mică, de 0,4% în al doilea tur de scrutin. Efectul de levier al referendumului a reuşit să-l aducă pe Traian Băsescu pe primul loc la primul tur de scrutin cu 32,4%, faţă de 31,5%, cât a luat Mircea Geoană, ceea ce a facilitat abordarea confruntării finale dintre cei doi competitori de pe o poziţie de forţă de către preşedintele în funcţie la acel moment.

Acum, Nicuşor Dan, proaspăt reales primar general al Bucureştiului, cu aproape 48% din voturi, anunţă organizarea unui referendum la data primului tur al alegerilor prezidenţiale, pe 24 noiembrie. Nu va fi un referendum neutru, aşa cum părea atunci când a făcut anunţul, imediat după anunţarea rezultatelor exit-poll-urilor de pe 9 iunie. În favoarea cui va funcţiona acest referendum? Cu siguranţă, nu în favoarea partidelor care au primari de sector, adică nici a PSD, cu trei primari (în sectoarele 2, 3 şi 4), nici a PNL, cu doi primari (sectoarele 1 şi 6), şi cu siguranţă nici în favoarea fantomaticului PUSL, care are primarul sectorului 5. Şi cum USR, care l-a sprijinit deschis pe Nicuşor Dan în alegerile din iunie, este primul partid al Bucureştiului (ADU a obţinut 200.088 de voturi, cu opt mii mai multe decât PSD, reprezentând 27,7% din sufragiile exprimate), dar n-a obţinut niciun primar de sector, acesta n-are niciun interes în menţinerea actualei organizări administrative a Bucureştiului.

Dar, cel mai important aspect al organizării referendumului la data primului tur al alegerilor prezidenţiale ţine de efectul său asupra votului bucureştenilor la prezidenţiale. Un vot care va avea astfel o puternică încărcătură anti-sistem, deci va fi orientat atât împotriva PSD, dar şi a PNL, şi va da portanţă candidatei USR, Elena Lasconi. Astfel, Lasconi care este acum în sondaje de opinie relativ fiabile retrogradată de pe locul al treilea pe locul al patrulea la primul tur al alegerilor prezidenţiale, ca urmare a trecerii unei bune părţi a electoratului populist de la Diana Şoşoacă la George Simion, ar putea trece pe poziţia a doua. Şi astfel, Nicuşor Dan ar putea juca un rol în relansarea prezidenţialelor, în dejucarea tentativelor de a reduce turul al doilea la o reeditare a alegerilor prezidenţiale din septembrie 2000.

Dacă intenţia iniţială a lui Nicuşor Dan nu a fost aceea de a interveni în desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, acum, după ce campania negativă a luat avânt, iar "surprizele din octombrie" se ţin lanţ, George Simion, protejat de orice scandal, trecând într-o săptămână de pe locul al cincilea pe locul al doilea, de la aproximativ 13% la aproximativ 20%, în vreme ce Mircea Geoană a pierdut cam 3%, ajungând la aproximativ18%, iar Elena Lasconi s-a plafonat pe la aproximativ 17%, stratagema primarului Bucureştiului poate schimba ordinea candidaţilor cu condiţia ca electoratul bucureştean şi cel urban să voteze util. Dar, această încercare a lui Nicuşor Dan nu este fără risc, căci dacă va eşua, acesta se va confrunta şi în al doilea mandat cu guverne ostile care vor reprezenta interesele promotorilor imobiliari care vor investi imens pentru a-l compromite politic şi administrativ.