Peste 30 de investitori interesaţi de construcţia Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă

Fondul de investiţii care a achiziţionat caietul de sarcini pentru Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă este chiar Fondul Proprietatea, susţin surse din piaţa de energie. Aceleaşi surse afirmă că favorizaţi în cadrul licitaţiei sunt marii producători şi marii consumatori de energie, pentru că au interese comune, nicidecum furnizorii şi distribuitorii de energie sau alte instituţii finaciare. În final, vor fi cel mult 4-5 acţionari în cadrul viitoarei societăţi şi aproximativ zece investitori care vor concura în cadrul licitaţiei şi vor depune oferte ferme. Alexandru Păunescu, preşedintele Consiliului de Supraveghere a Fondului Proprietatea, ne-a declarat că fondul nu a achiziţionat caietul de sarcini, dar că s-a interesat de proiectul Unităţilor 3 şi 4. "Fondul Proprietatea deţine acţiuni la Nuclearelectrica şi, în calitate de acţionar, s-a interesat de modul în care vor fi finanţate şi construite cele două noi reactoare", ne-a precizat domnia sa.

.Documentaţia necesară întocmirii ofertei angajante pentru construcţia Unităţilor 3 şi 4 de la centrala nuclearoelectrică Cernavodă a fost achiziţionată, până la această dată, de 31 potenţiali investitori. Ioan Rotaru, preşedintele Asociaţiei Române Energia Nucleară (AREN), a declarat ieri că este vorba de şapte mari producători de energie electrică, şase mari consumatori de electricitate, zece distribuitori şi furnizori, cinci potenţiali contractori de bunuri şi servicii pentru finalizarea construcţiei, două bănci şi un fond naţional de investiţii. Domnia sa a precizat: "Dintre cei care au achiziţionat caietul de sarcini, 12 sunt din Uniunea Europeană, 15 din ţara noastră, trei din America de Nord şi unul din Asia. Deci bătălia pentru compania care va gestiona construcţia celor două reactoare va fi acerbă. Pe 25 octombrie sunt aşteptate ofertele angajante".

În afară de societăţile care şi-au anunţat deja intenţia fermă de a participa la această privatizare, caietul de sarcini a mai fost cumpărat de "Energy Holding", "EGL", "Rompetrol", "Lafarge" şi "AFEN", susţin reprezentanţii comisiei de negociere din cadrul "Nuclearelectrica".

Alte posibile intrări surpriză în cursa pentru cele două unităţi nucleare vin din partea "Tesconex" Iaşi, "Silcotub", "Mittal Steel Galaţi", "Societe Generale" şi "BNP Paribas". Cei care şi-au anunţat mai demult interesul pentru proiect sunt "Enel", "CEZ", "RWE", "E.ON", "AES" SUA, "Ansaldo", "AECL, o companie coreeană şi "Electrabel".

Investiţia în Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă este evaluată la circa 2,3 miliarde de euro. Termenul de predare a proiectelor este anul 2014. În prezent, energia vândută pe piaţa liberă în Unităţile 1 şi 2 ale "Nuclearelectrica" valorează, potrivit estimărilor ministrului economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, circa 300 milioane de euro.

Alina Toma

(continuare în pagina 8)

Ceea ce arată că investiţia în cele două reactoare ar putea fi recuperată în 7-8 ani (o perioadă extraordinar de convenabilă în domeniul energiei). De unde şi bătălia crâncenă care se anunţă între investitorii interesaţi de proiect. În plus, alte date favorabile proiectului sunt creşterea prognozată a consumului de energie la nivelul României, dar şi al întregii Europe, faptul că energia nucleară ieftină este preferată şi foarte căutată de traderi şi marii consumatori, iar în zona României vor apărea, în următorii ani, interconexiuni cu zone mereu în căutate de energie.

Potrivit lui Ioan Rotaru, "Nuclearelectrica" va fi unul din acţionari, contribuind la capitalul social cu activele existente şi cu contravaloarea lucrărilor şi serviciilor pregătitoare. Valoarea acestora urmează să fie stabilită de un evaluator independent. Viitorii investitori (acţionari în cote egale la compania care va fi înfiinţată pentru gestionarea proiectului) trebuie să deţină bonitate financiară şi să asigure instrumentele comerciale necesare finanţării, realizării şi punere în funcţiune a reactoarelor. Raportul equity - participare cash şi credite împrumutate trebuie să fie în raport de 30/70%.

Statul român nu are niciun fel de obligaţii de preluare a energiei electrice produse şi nici nu asigură garanţii pentru asemenea obligaţii sau credite financiare împrumutate. Fiecare acţionar al noi societăţi comerciale responsabile pentru finalizarea proiectului preia cotă parte din totalul energiei electrice produse de Unităţile 3 şi 4, proporţional cu ponderea acţiunilor deţinute.

Aprobarea de către Comisia de coordonare a raportului privind analiza ofertelor angajante şi a listei investitorilor selectaţi va avea loc în data de 15 noiembrie 2007. Negocierea condiţiilor de asociere a "Nuclearelectrica" SA cu investitorii selectaţi are loc în intervalul 24 noiembrie 2007 - 25 ianuarie 2008. Până pe 4 februarie 2008, Adunarea Generală a Acţionarilor şi Comisia de Coordonare trebuie să transmită Raportul spre avizare Comisiei de Negociere. Supunerea spre aprobarea Guvernului a Raportului negocierilor se va face pe 20 februarie 2008, iar semnarea acestuia şi formare noii societăţi comerciale este estimată pe 15 martie 2008.

Unitatea 3 are un grafic de finalizare de 64 de luni şi îşi va începe exploatarea comercială în octombrie 2014, în timp ce exploatarea comercială a Unităţii 4 va începe în mai 2015 cu un decalaj de şase-nouă luni.

România ia în considerare posibilitatea achiziţionării unei mine de uraniu în străinătate până la sfârşitul deceniului viitor, în contextul construirii Reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi al epuizării resurselor interne de uraniu, a declarat ieri, ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian. Domnia sa a explicat: "Până la sfârşitul deceniului viitor, resursele de uraniu ale României se vor termina şi vom fi nevoiţi să importăm. Aceasta nu este o problemă foarte mare deoarece piaţa mondială a uraniului este destul de bogată, în schimb luăm în considerare şi posibilitatea achiziţionării une mine pe teritoriul altei ţări pentru a o exploata".

Proiectele Reactoarelor 3 şi 4 vor evolua cel mai probabil împreună, soluţie ce aduce investitorilor o economie de 200-300 milioane de euro. Odată cu construirea noilor unităţi de la Cernavodă, se impune şi realizarea altor proiecte conexe cum este cel al staţiei de pompare Tarniţa-Lăpuşteşti şi a cablului submarin ce va lega România de Turcia.