FONDUL PROPRIETATEA - TREI ANI DE LA LISTARE / IONEL BLĂNCULESCU: "Administratorul FP trebuie să evite afectarea intereselor economice strategice ale statului"

Listarea la bursă a Fondului Proprietatea (FP) a avut efecte benefice asupra mediului de afaceri, consideră Ionel Blănculescu, consilier onorific al premierului Victor Ponta.

Domnia sa susţine că intransigenţa actului administrativ la Fondul Proprietatea, "în special prin intermediul administratorului american", a marcat activitatea de trei ani în România, de la listarea fondului, culminând cu aportul avut la descoperirea neregulilor de la Hidroelectrica, fapt care a avut urmări cunoscute în cadrul altor mari companii din energie, în special cu capital de stat.

Ionel Blănculescu ne-a precizat: "Pentru menţinerea performanţei la nivelul FP, administratorul, american astăzi sau indiferent de naţionalitatea lui mâine, trebuie să evite cu obstinaţie afectarea unor interese economice strategice ale statului român, în special ca urmare a unor puncte de interferenţă cu acestea. Întâmplător sau nu, acestea există şi sunt considerate elemente de risc în ceea ce priveşte FP. Limitarea activităţilor FP la pura activitate de administrare cât mai performantă a participaţiilor şi evitarea unor activităţi speculative, din afara graficului normal de variaţie, permis prin litera şi spiritul legii, reprezintă, din punctul meu de vedere, ingrediente obligatorii şi suficiente, pe lângă abilităţile, experienţa şi inspiraţia existente, de obţinere a succesului maxim al acestei organizaţii financiare".

• Cristian Pârvan, AOAR: "Activitatea de lobby privind creşterea arbitrară a preţurilor administrate - efect negativ al listării FP"

Listarea Fondului Proprietatea la Bursă a avut unele efecte negative, printre care se numără activitatea de lobby privind creşterea arbitrară a preţurilor administrate, cu influenţa negativă asupra industriei, în primul rând, după cum ne-a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Reprezentantul AOAR ne-a precizat, însă, că listarea FP a avut şi urmări pozitive: "Fondul Proprietatea nu-şi propune să se implice cu nimic în economia României, după cum a declarat public directorul Greg Konieczny. Poziţia este corectă, FP urmărind în mod legal şi funcţional maximizarea profitului repartizat acţionarilor. Indirect, pentru a încasa dividende cât mai mari, exercită un control important asupra funcţionării companiilor enrgetice, limitând cât este posibil cheltuirea abuzivă a banilor în aceste companii. În acest fel, el maximizează şi încasările la buget. În plus, din momentul intrării FP pe bursă (prin alocări de participaţii, gratuit, la cele mai importante şi profitabile companii energetice), pentru prima dată bugetele acestor companii au fost făcute publice şi s-a generat reacţia publică de a se stopa abuzurile financiare făcute de conduceri controlate politic".

• Consiliul Investitorilor Români: "Listarea FP nu a avut efectele scontate în economia autohtonă"

Listarea acţiunilor Fondului Proprietatea nu a avut efectele scontate în economia autohtonă, opinează reprezentanţii Consiliului Investitorilor Români (CIR).

Aceştia arată că, în primul rând, "Fondul Proprietatea nu s-a comportat ca un fond de investiţii, aşa cum s-a declarat şi motivat la înfiinţarea sa, fiind, mai degrabă, un fond închis. În plus, se poate vedea că, în această perioadă de trei ani, Fondul Proprietatea a făcut puţine investiţii pe piaţa de capital şi, ca urmare, nu se poate spune că a contribuit substanţial la finanţarea de afaceri noi în România".

• Pârvan: "Procesul de dezvoltare a pieţei noastre de capital a pornit greşit"

Procesul de dezvoltare a pieţei noastre de capital a pornit greşit, este de părere Cristian Pârvan, care susţine, printre altele, că "BVB s-a privatizat incorect, în favoarea unor mici grupuri de interese".

În opinia domniei sale, câteva dintre situaţiile reale de la Bursa de Valori Bucureşti sunt "neîncrederea în BVB; deal-urile «speciale», care domină tranzacţiile BVB; comportamentul explicabil al marilor companii privatizate de a fi scoase de pe BVB, costurile ridicate, lipsa de supleţe în a oferi posibilitatea listării pe o bursă alternativă a unor companii importante dar care nu se încadrează în cerinţele listării la BVB, slaba cultură financiară a populaţiei şi a unor disponibilităţi financiare limitate".

Ionel Blănculescu este de părere că piaţa noastră de capital are o influenţă foarte redusă în economie, în general, şi în mediul de afaceri, în particular.

Cu toate acestea, "vedem primele semnale ale schimbării situaţiei, în bine, fapt bazat, probabil, şi pe perioada mai puţin bună traversată de sistemul bancar, nu în integralitatea lui, cu excepţiile de rigoare, care nu fac decât «să întărească regula»".

În opinia CIR, deocamdată, economia românească funcţionează cu un singur motor - băncile. Totuşi, implicarea acestora în finanţarea economiei noastre nu este cea dorită nici de către mediul de afaceri, nici de către autorităţi, susţin sursele citate, care apreciază: "Recent, guvernatorul Băncii Centrale Mugur Isărescu a sfătuit public bancherii să se apropie mai mult de clienţi, să pună mai mult accent pe consultanţă şi pe un parteneriat continuu cu clienţii. Ceea ce înseamnă, de fapt, că a cerut băncilor să reia creditarea economiei, pentru că nicio politică economică elaborată de Guvern nu va putea fi pusă în aplicare fără implicarea băncilor".

• Investitorii români, pesimişti cu privire la dezvoltarea pieţei noastre de capital

Investitorii români sunt pesimişti în ceea ce priveşte dezvoltarea pieţei noastre de capital.

Reprezentanţii CIR ne-au precizat: "Piaţa de capital a facilitat, mai degrabă, preluarea, uneori ostilă, a unor companii româneşti, ba chiar a creat conflicte între acţionari, dând câştig de cauză celor care au urmărit interesele pe termen scurt.

Ofertele publice secundare promovate pentru societăţile strategice, dar şi pentru celelalte, nu au adus resurse financiare pentru dezvoltarea companiilor. Dimpotrivă, preluarea - pe sume modice - a unor societăţi a determinat dispariţia unor întregi industrii din economia românească. Prin vânzarea activelor acestor companii, preţul de cumpărare a acţiunilor a fost recuperat mult peste aşteptări, iar societăţile au fost lichidate fizic. Imaginea industriei româneşti vorbeşte de la sine!".

Având în vedere că la BVB a fost numit un nou director general, cu performanţe dovedite la Bursa din Varşovia, există posibilitatea ca şi Bursa de Valori Bucureşti să cunoască un nou început, dar acest lucru nu este garantat, consideră Cristian Pârvan.

Domnia sa arată că neclarităţile majore privind structura acţionariatului multor companii (îndeosebi cele de pe Rasdaq şi, implicit, situaţia a milioane de «cuponari» şi a urmaşilor acestora), structura şi dimensiunea companiilor româneşti (doar circa 500 cu cifre de afaceri de peste 50 milioane euro), veniturile financiare modeste ale angajaţilor, lipsa de cultură financiară, tranzacţiile încheiate de «initiaţi» etc. vor limita posibilităţile de dezvoltare a BVB în favoarea altor forme de finanţare de tip crowd funding".

Piaţa de capital are perspective pozitive, însă fără explozii, în mod gradual, în opinia lui Ionel Blănculescu, acesta susţinând că totul depinde de deschiderea statului spre listări, urmate de comportamentul mediului privat, confruntat cu lipsa finanţărilor bancare.

• CIR: "Listarea companiilor energetice la bursă va crea alte tipuri de monopol"

Listarea la bursă a companiilor de importanţă strategică din domeniul energetic va crea alte tipuri de monopol, consideră investitorii autohtoni, care opinează: "Se înlocuieşte, de fapt, monopolul de stat, cu cel privat, deţinut de capitalul străin. Considerăm că, în aceste condiţii, consecinţele ar putea fi defavorabile pentru România. Dacă monopolurile de stat pot fi reglementate şi controlate de stat, mai ales în sectoarele strategice, monopolurile private ar putea impune propriile reguli".

Cristian Pârvan subliniază că până şi statul, în condiţiile privatizărilor recente din domeniul energetic, a oferit un număr redus de acţiuni pentru cetăţenii români, preferându-i pe investitorii instituţionali, de la care, în final, a obţinut sumele minime solicitate.

"Consultanţii sunt doar parţial vinovaţi (ca şi în cazul Petrom, în 2003), beneficiarul, adică statul, acceptând oferte dezavantajoase (contrar unor atitudini diferite în Cehia, Polonia, Ungaria)", mai spune domnul Pârvan.

Potrivit domniei sale, faţă de strategia de internaţionalizare a activităţii companiilor energetice CEZ, MOL, PNMG, inclusiv prin preluarea de participaţii la explorările şi exploatările de gaze şi petrol în alte ţări ale lumii, "societăţile energetice româneşti achiziţionează doar un mic procent din licenţele acordate (nu se ştie pe baza cărei strategii de interes naţional) de ANRM (una dintre cele mai netransparente agenţii publice)".

AOAR a susţinut permanent capitalizarea companiilor energetice prin lansarea unor IPO pe BVB, ne-a spus reprezentantul AOAR, adăugând: "Din păcate, guvernele Boc, Ungureanu şi Ponta au preferat să vândă acţiuni ale companiilor Transelectrica, Transgaz, Romgaz şi să consume, fără să facă investiţii, aceşti bani pentru acoperirea cheltuielilor de natură socială. Pentru investiţii, companiile energetice sunt obligate să apeleze la credite bancare sau emisiuni de obligaţiuni. Nu a fost creat nici până acum Fondul Strategic de Investiţii, aşa cum a fost el anunţat, ca intenţie".

În opinia lui Ionel Blănculescu, oamenii de afaceri privesc în mod pozitiv listările companiilor energetice pe BVB, cu menţiunea ca preţurile mici obţinute la vânzare, faţă de perspectiva aferentă anilor 2015-2018, vor putea fi compensate prin intrarea mediului privat în acţionariatele respective, cu efectele benefice cunoscute.