FONDUL PROPRIETATEA - Un an de la listare -

Fondul Proprietatea s-a consacrat, chiar din primul an de tranzacţionare pe bursă, drept vedeta pieţei de capital. O arată cifrele: jumătate din rulajul Bursei de Valori Bucureşti, în 2011, a fost reprezentat de schimburi cu titluri Fondul Proprietatea.

În urmă cu fix un an de zile, acţiunile Fondului Proprietatea îşi făceau debutul pe Bursa de Valori Bucureşti, la preţul de 0,602 lei/unitate. După ani de aşteptare, speranţele erau mari pentru foşti proprietari, brokeri, investitori, autorităţi, reprezentanţi ai pieţei şi administrator deopotrivă. Însă, la un an dis-tanţă, nu toată lumea poate spune că este mulţumită.

Între timp, Fondul a mai pierdut 25% la preţ, care se învârte în jurul a 0,45 lei/acţiune.

Cu active totale de 14,5 miliarde lei şi cu deţineri la societăţi considerate strategice - Petrom, Transelectrica, Hidroelectrica-, fondul a atras atenţia investitorilor străini. Aceştia au profitat de cotaţia în cădere liberă (-35%, în 2011) şi, la final de 2011, stăpâneau 43,3% din Fondul Proprietatea (n.r. instituţionali străini).

Spre exemplu, fondul de hedging american, Elliot Associates, a ajuns să deţină indirect 12,5% din capitalul social al FP.

Analiştii spun, însă, că fondul ar putea fi şi mai atractiv decât atât, dacă societăţile din portofoliu ar fi listate.

De altfel, statul şi-a asumat prin lege iniţierea cotării acestor companii până la finalul anului, lucru pe care nu se poate pune prea mare bază, însă, având în vedere tărăgănarea lis-tării FP la bursă. Cotarea "Romgaz" în acest an, pe lângă vânzarea unor cote suplimentare la "Transelectrica" şi "Transgaz", ar fi mulţumitoare pentru investitori.

În schimb, foştii proprietari deposedaţi abuziv de regimul comunist pentru depăgubirea cărora a fost creat Fondul Proprietatea (în 2005) nu prea au motive de fericire. Cei care au primit acţiuni nu şi le pot vinde la valoarea nominală. Totuşi, aceştia nu se pot considera la fel de "amărâţi" precum cele câteva mii care mai au dosare în aşteptare şi care nu ştiu cum anume vor fi despăgubiţi, din moment ce statul aproape a rămas fără acţiuni Fondul Proprietatea.

O soluţie ar fi suplimentarea activelor FP, însă autorităţile nu au dat niciun semnal în acest sens. Oficial, nimic nu s-a auzit nici de vreo nouă lege privind retrocedările, deşi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat termen României până în luna iulie să rezolve problema restituirii proprietăţilor.

Nici administratorul fondului, Franklin Templeton, nu are vreo grijă legată de procesul de despăgubire, spunând că aceasta este o problemă pe care trebuie să o rezolve autorităţile. Anul trecut, Varujan Vosganian, fost ministru al economiei şi finanţelor, declara că procesul de despăgubire a foştilor proprietari deposedaţi de regimul comunist ar putea fi tărăgănat de autorităţi întrucât compensările acordate reprezintă deficit bugetar.