În luna octombrie, Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) a publicat un raport, potrivit căruia Guvernul a propus o lege prin care urmează să plafoneze şi să eşaloneze despăgubirile acordate foştilor proprietari deposedaţi abuziv de regimul comunist.
Propunerea Guvernului a venit ca răspuns la hotărârea pilot a CEDO (n.r. Curtea Europeană a Drepturilor Omului) din octombrie 2010, care obligă statul român să rezolve în 18 luni problema restituirii proprietăţilor naţionalizate în timpul comunismului, se mai arată în raport.
Guvernul ar urma să plafoneze despăgubirile la 300.000 de lei şi să le eşaloneze pe o perioadă de 15 ani, conform unor propuneri iniţiale.
Noul act normativ ar putea prevedea termene de decădere pentru solicitanţi, care vor avea la dispoziţie 90 de zile ca să-şi completeze dosarele, termene limită obligatorii pentru deciziile autorităţilor locale, termene de soluţionare pentru autorităţile locale şi o grilă simplificată pentru determinarea valorilor des-păgubirilor pentru imobile, se mai arată în documentul CRPE.
"Piesele de rezistenţă ale propunerii guvernului - instituirea unor termene limită administrative prin lege, nerespectarea cărora poate fi atacată în instanţă, şi abilitarea instanţelor să ia hotărâri finale în privinţa cererilor de restituire - sunt în conformitate cu cea mai accentuată recomandare a Curţii Europene a Drepturilor Omului", potrivit raportului.
Documentul citat mai arată: "România este campioana nerespectării dreptului de proprietate între cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. Se află pe locul trei în clasamentul violării dreptului la un proces echitabil, după Rusia şi Ucraina. Cauza profundă a acestor recorduri nefericite este mecanismul românesc de restituire a proprietăţilor şi de des-păgubire. Acest sistem disfuncţional a eşuat constant în încercarea de a oferi rezultate rapide sau predictibile pentru victimele naţionalizărilor de proprietăţi din epoca comunistă, ceea ce a dus la peste 255 de violări ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului din 2005 încoace. În octombrie 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi-a pierdut răbdarea şi a dat prima sa hotărâre-pilot împotriva Româ-niei.
Hotărârea în cauza "Maria Atanasiu şi alţii c. România" a identificat natura "sistemică" a problemelor şi a cerut României să-şi schimbe sistemul de restituire a proprietăţilor în 18 luni. Cu alte cuvinte, CEDO nu mai decide de la caz la caz, ci doreşte schimbarea în sine a sistemului. Drept urmare, a îngheţat alte 644 de cazuri de res-tituire provenite din România aflate pe rolul său, în speranţa că un număr suficient de reforme interne va preîntâmpina necesitatea unor procese similare la Strasbourg. Numărul total de beneficiari ai acestor reforme ar putea fi mult mai mare: aproape 100.000 de cereri de res-tituire aşteaptă un răspuns şi este probabil ca şi altele să fie îndreptăţite la o anumită formă de despăgubire.
Ţinând cont că Guvernul afirmă că totalul des-păgubirilor va ajunge la 21 de miliarde euro într-o perioadă de austeritate bugetară, măsurile de reformă ar putea include chiar şi reduceri controversate ale despăgubirilor deja promise proprietarilor deposedaţi".
Cronometrul s-a pornit atunci când decizia CEDO a devenit definitivă, la 12 ianuarie 2011. Prin urmare, termenul limită este 12 iulie 2012, potrivit CRPE.
În luna decembrie, acţiunile statului la Fondul Proprietatea s-au terminat (n.r. Ministerul Finanţelor a ajuns la o deţinere de 0,02% din FP). Cu toate acestea, Guvernul nu a ieşit, până acum, cu vreo propunere legislativă şi nici nu a făcut vreun comentariu în urma publicării raportului CRPE.
• Legi importante privind restituirea proprietăţilor naţionalizate
• Decretul 92/1950
a naţionalizat imobilele aparţinând "foştilor industriaşi, foştilor moşieri, foştilor bancheri, foştilor mari comercianţi şi celorlalte elemente ale marii burghezii", dar a exclus muncitorii, funcţionarii publici, intelectualii şi pensionarii, numeroase proprietăţi aparţinând categoriilor sociale excluse fiind naţionalizate în afara legii.
• Legea 18/1991
restituire parţială a terenurilor agricole foştilor proprietari şi unei noi clase de proprietari; nu s-a restituit nicio proprietate imobiliară prin lege, dar instanţele au început să restituie şi proprietăţi imobiliare.
• Legea 112/1995
a acordat chiriaşilor curenţi dreptul de a cumpăra proprietăţi naţionalizate legal; a permis restituirea proprietăţilor imobiliare dacă erau locuite de solicitant sau vacante; a introdus despăgubirea limitată.
• Legea 169/1997
a extins suprafaţa de teren agricol care putea fi restituită.
• Legea 213/1998
a recunoscut titlul de proprietate valabil al statului asupra proprietăţilor naţionalizate legal.
• Legea 1/2000
a extins suprafaţa de teren agricol care putea fi restituită; a acordat foştilor proprietari dreptul la despăgubire pentru terenul care nu mai putea fi restituit.
• Legea 10/2001
a stabilit pentru proprietăţile imobiliare un drept la restituire şi la răscumpărare nelimitată, atunci când restituirea nu mai era posibilă.
• Legea 247/2005
a instituit Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor pentru armonizarea procesului administrativ pentru cererile de restituire şi determinarea valorilor de răscumpărare; a creat Fondul Proprietatea pentru plăţi.
• Legea 1/2009
proprietăţile imobiliare vândute în temeiul Legii 112/1995 nu mai pot fi recuperate, ci numai răscumpărate.
Sursa: CRPE