PÎCCJ: "Iliescu Ion a acceptat şi oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist"

Conform comunicatului de presă remis către Redacţie, biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) este abilitat să facă publice următoarele: în cauza cunoscută generic sub denumirea "Dosarul Revoluţiei", procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii faţă de suspecţii: general locotenent (r) Rus Iosif, la data săvârşirii faptelor, comandant al Aviaţiei Militare şi membru al Consiliului Militar Superior;amiral (r) Dumitrescu Emil, la data săvârşirii faptelor cpt. rang I.

În comunicat, se mai precizează că, în aceeaşi cauză, s-a dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii faţă de suspectul Ion Iliescu, la data săvârşirii faptelor, membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) pentru fapte comise în intervalul 27 - 31 decembrie 1989, pentru care nu este necesară îndeplinirea unei condiţii prealabile de autorizare.

Reprezentanţii PÎCCJ au punctat că: "reamintim că pentru faptele comise în intervalul 22 - 27 decembrie 1989 de către Iliescu Ion, procurorii militari au solicitat autorizarea preşedintelui României, necesitatea acestei măsuri procesuale fiind justificată de faptul că, în perioada menţională, CFSN a acţionat ca un veritabil Guvern, membrii acestuia fiind asimilaţi unor miniştri, aspect detaliat pe larg în Precizările publicate pe site-ul Ministerului Public în data de 13 aprilie 2018".

Referitor la acţiunile lui Iosif Rus, aceştia punctează: "În calitate de comandant al Aviaţiei Militare şi membru al Consiliului Militar Superior, gl. lt. (r) Iosif Rus a dat ordine cu caracter diversionist. Astfel, în seara zilei de 22.12.1989, din proprie iniţiativă şi fără drept, acesta a insistat în emiterea unui ordin prin care a solicitat ca în sprijinul microgarnizoanei Aeroportului Internaţional Otopeni să fie trimisă o subunitate a trupelor de Securitate. Acest ordin, dat de o persoană ce nu avea dreptul să intervină în organizarea pazei şi apărării Aeroportului Otopeni (cu plan propriu de apărare), a produs o ruptură informaţională şi de comunicare între forţele angrenate în paza şi apărarea acestui obiectiv, constituind sursa unei grave confuzii, factori esenţiali ce au creat premisele focului fratricid între militarii MApN şi cei ai trupelor de Securitate sosite în sprijin. Fără acest ordin, neregulamentar şi inutil, nu ar fi fost posibilă tragedia survenită în dimineaţa zilei de 23.12.1989, în urma căreia au decedat 48 de persoane (40 militari) şi alte 15 au fost rănite. Totodată, faţă de gl. lt. (r) Iosif Rus există probe care demonstrează că, la data de 23.12.1989, acesta a dat ordin ca elicopterelor de la Regimentul 61 Elicoptere Boteni să le fie schimbate, prin revopsire, cocardele tricolore de pe fuselaj şi înlocuite cu alte însemne, de alt format geometric. În condiţiile în care gl. lt. (r) Iosif Rus a ordonat, în mai multe rânduri, ca aparatele de zbor amintite să efectueze diverse misiuni deasupra Capitalei (TVR, Cimitirul Ghencea etc.) şi în alte zone, cu scopul combaterii presupuşilor terorişti, au fost generate confuzii şi suspiciuni întemeiate la nivelul militarilor dispuşi la sol pentru paza diverselor obiective, situaţie care a dus la deschiderea focului fratricid şi creşterea în intensitate a psihozei teroriste. De menţionat că toate afirmaţiile făcute cu privire la existenţa elementelor teroriste s-au dovedit ulterior a fi false".

Comunicatul PÎCCJ mai precizează că: "din acelaşi probatoriu, rezultă suspiciuni rezonabile referitoare la activitatea cpt. rang I Emil (Cico) Dumitrescu, cu privire la care s-a stabilit că, în ţinută militară, a lansat personal prin intermediul TVR (începând cu 22.12.1989, orele 14.25) informaţii false, cu caracter diversionist, ce au avut drept efect instaurarea la nivelul întregii ţări a psihozei fenomenului terorist, cu consecinţele grave arătate mai sus, respectiv pierderi de vieţi omeneşti, vătămări corporale şi lipsirea de libertate a numeroase persoane pe teritoriul României. Acelaşi militar a făcut parte din comandamentul militar existent în TVR, iar din această poziţie a desfăşurat activităţi ce au avut drept efect intensificarea psihozei cu privirea la activitatea elementelor teroriste".

În ceea ce priveşte activitatea lui Ion Iliescu de la momentul respectiv, reprezentanţii PÎCCJ susţin: "ca iniţiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar) iar, mai apoi, în calitate de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat Consiliul Militar Superior), Iliescu Ion a acceptat şi oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist. Prin exercitarea autorităţii depline, Iliescu Ion ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acţionat în acest sens. Psihoza teroristă ce a atins cote paroxistice în rândurile militarilor şi civililor înarmaţi, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasări de trupe ale unor unităţi militare, ordonate în general pe timpul nopţii), au avut drept rezultat numeroase situaţii de foc fratricid şi de deschidere a focului asupra unor persoane ce nu desfăşurau activităţi potrivnice mişcării revoluţionare.

Precizăm că faza de urmărire penală este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie".