PLASAMENTE ALTERNATIVE Despre marine, de Sfânta Maria

Astăzi se sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului, ziua când Fecioara Maria s-a ridicat la ceruri. Cea "mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii" este cinstită de toate bisericile creştine, ca născătoare fără de prihană a Mântuitorului, cea dintâi dintre toţi sfinţii. Multe biserici au ca hram Adormirea Maicii Domnului şi mai multe diverse sărbători legate de Fecioară, cum ar fi Naşterea, Bunavestire, Intrarea în biserică. Printre cei care şi-au ales-o ca protectoare pe Fecioara Maria se află şi marinarii, astfel că Ziua Sfintei Maria este şi Ziua Marinei.

În creaţia plastică, mai ales în pictură, sunt numeroase subiecte legate de mări şi oceane, de marinari şi sirene. Unele pânze se numesc, simplu, marine. Cea de a 100 licitaţie organizată de Artmark, ţinută cu puţin timp în urmă, a fost una de marine.

Un vas pe crestele valurilor de Dimitrie Ştiubei, unul dintre cei mai buni autori români de marine, dacă nu chiar regele marinelor româneşti, a fost vândut cu 2,750 de mii de euro, meritând fiecare cent sau, în conversie, bănuţ din acest preţ de adjudecare, dublu al estimării. Un "Bricul Mircea", şi el tot avântat pe valuri, dar pictat în culori de apă, a plecat pentru 1,8 mii de euro. Mult mai calmă, dar cu un subtil joc de lumini şi griuri, o dimineaţă în ulei într-un port despre care ni se spune că ar fi Constanţa a fost adjudecată cu 1,3 mii de euro. În aceeaşi situaţie, de a-şi merita preţul, este şi un colţ de Caliacră de Artachino, plecat la 2,250 de mii de euro, în intervalul de estimare. Minunata pictură nu surprinde stâncile nebune de la Cap Caliacra, ci un ţărm mult mai calm, e drept, cu roci roşii în marea albastră.

D. Florian, adică Florian Doboşariu, este fratele pictorului Ion Doboşariu şi amândoi au pictat marine din plin. Florian este mai cunoscut, având o oarecare notorietate în epocă, deşi astăzi l-am considera cam dulceag şi călduţ. A ajuns chiar şi la o oarecare cotaţie, în centenara licitaţie o lucrare s-a vândut cu 1,4 mii de euro şi o alta nu s-a vândut deloc, chit că avea o estimare mai mică şi părea mai bună. La licitaţiile trecute, printre care şi una de orientalism, din 2011, tot la Artmark, s-au dat mai multe picturi semate D. Florian cu preţuri incredibile: "Întoarcere din larg", scenă de înserare cu mare, barcă, pescari, la 5,5 mii de euro, "Plecarea la pescuit", scena inversă, mai luminoasă, 4,750 de mii de euro, "Geamie la marginea mării", 4,5 mii de euro, "Ieşirea în larg", mult mai dramatică, la 4 mii, valuri de tot felul pe la 1,5-1,7 mii de euro.

Marine, marine, dar contează mult şi pământul. De multe ori pământul este anonim, dar dacă poartă un nume celebru, succesul este gata. O "Coastă în Bretania" de însuşi Pallady s-a dat cu 18 mii de euro, la vreme de mare secetă. Rudolf Negely s-a născut în Sopron, în Ungaria, şi este foarte prezent în licitaţiile bucureştene de artă. Acum a apărut cu un peisaj de golf de Napoli care s-a vândut cu 1,6 mii de euro. Un peisaj topit de St Tropez, în sudul Franţei, de Paul Miracovici s-a dat cu 1,6 mii de euro, la licitaţia de marine, deşi nu are un strop de apă, ci doar în gândul nostru ştim că la locul indicat este mare, Marea Mediterană. Iar două Balcicuri de Petraşcu, un golf şi o stradă, s-au dat cu 10 mii, respective 12 mii de euro.

Balcicul se impune vertiginos în pictura românească de marine, deşi încadrarea este discutabilă. Dacă portretele exotice de localnici sau elementele interbelice de arhitectură puneau o etichetă clară de Balcic, iată că stropul de artă invocat astfel pune cuibul liniştit al reginei Maria în toată gama de marine. Aşa stă situaţia şi cu peisajul de 900 euro semnat de Ali Baba, adică C.C. Constantinescu, un nume legat emblematic de Balcic, ca şi George Barbieri, căruia i s-au dat, a se citi că s-au vândut, două creaţii ale sale, cu 1,8 şi, respectiv, 2 mii de euro, o acuarelă de Chirovici, Gheorghe Chirovici, de 400 de euro, un peisaj de golf cu celebrul siloz Carol I din Balcic, ce nu se dă dus nici acum, pictură de Lily Verea Schneider neadjudecată, dar estimată a testare la 900-1.600 de euro.

Balcic fără mare avem, la 1,4 mii de euro, "Stradă în Balcic", cald şi cu turci cu fes, de Mario Ledda, difuzi ca siluetele ce dau numele unei gravuri de Iser, vândută cu 900 de euro, sau un peisaj clar de Balcic de Ghiaţă, plecat cu 4,750 de mii, sau acelaşi Gheorghe Chirovici, acum în ulei, la 6 mii de euro. Cu acelaşi preţ s-a dat şi un peisaj stâncos, arid de zici că va curge nisip urcat din pictură, de Iorgulescu-Yor.

Iată că şi chipul sau silueta de turc sau tătar ori vreo geamie face din imagine o marină, derivată din orientalism, chiar dacă plasarea la Balcic nu este manifestă şi, poate, nici necesară. Modelul ar putea veni de la Mangalia, sau Constanţa sau alt colţ de Dobroge. Pictura cu două femei în ţărâna unei plaje, probabil de Mare Neagră, realizată de Corneliu Michăilescu, a fost vândută cu 7 mii de euro, o cotă demnă de originalul şi prea puţin cunoscutul artist. Poate face ceva recentul album monografic care i-a fost dedicat. Un bărbat la masa unui local, cu o ulcică de pământ în faţă, expresie extraordinară de Iser, ar putea fi de la Balcic sau de oriunde în Dobrogea, ar putea fi "Turc în cafenea" sau un dobrogean de oriunde, cu ochi albaştri de uimire, mai rari la turci, chiar de vin de pe malul mării, cu pălărie în loc de fes, cu apă în ulcică sau vin, iar turcii nu "servesc" alcool, ar putea fi, până la urmă, în lipsa unei indicaţii explicite, un muşteriu de oriunde din România primei jumătăţi de secol XX. A fost vândută cu 3,250 de mii de euro, nefiind ulei, dar de Iser. O pictură de recent descoperita colecţionară-pictoriţă româno-franceză Ştefania Manoliu, reprezentând doi adolescenţi cu fesuri pe cap, a fost vândută cu 2 mii de euro, peste estimarea cea mare. Interiorul orientalizat surprins de autorul român ne duce cu gândul la Balcic, care tocmai a fost primit în clubul marinelor, deci gândirea alunecă uşor şi subiectul în ofertă. Prezenţa în licitaţie a portretului în acuarelă al unei tinere, localizat la Balcic, este umbrită de inabilitatea autorilor albumului care au înlocuit anul dispariţiei autorului cu un mare semn de întrebare. Mai ales că în aceeaşi seară cu licitaţia de marine s-a ţinut una de "eleganţă", semnul de întrebare ar fi trebuit să lipsească pentru că, ar fi trebuit să se ştie, autoarea acuarelei vândute cu 250 de euro, Medi Dinu Weschler, va împlini 105 de ani exact în ziua în care Revoluţia din Decembrie "89 va face 24. În cataloagele Artmark se aplica formula corectă, contemporanii având menţionată doar data naşterii.

Şi, la final, ca temă pentru acasă, de vacanţă, recomandăm descoperirea Fântânii lui Ovidiu. Acum vreo 10 ani, presa din Constanţa anunţa dezgroparea unei fântâni de pe vremea romanilor căreia i se propunea numele de "Fântâna lui Ovidiu". Pe de altă parte, în licitaţia de la Artmark a fost vândută, cu 5,5 mii de euro o pictură de prin anii "20, de Gheorghe Petraşcu, numită chiar "Fântâna lui Ovidiu". Uimirea vine din faptul că este o fântână cu găleată, adică puţ săpat în pământ, dar chiar pe plaja unei mări adevărate. Descrierea ar corespunde descoperirii contemporanilor, adică un puţ adânc chiar pe un izvor puternic şi generos de apă dulce şi gustoasă, pe la Tribunalul din Constanţa. Un bun prieten constănţean, Mircea Stoian, cel mai bun fotograf aerian din România, îşi aminteşte şi de o altă fântână, puţ pe malul mării, mai pe la piaţa Ovidiu, dăruită cu reziduri şi, ulterior, cu PET-uri, care ar putea fi fântâna pictată de Petraşcu.

Şi la mulţi ani, cu multă lumină, culoare şi artă, celor care se sărbătoresc onomastic pe 15 august!