PLASAMENTE ALTERNATIVE La umbra nudului în floare

Prima realizare deosebită a venit de-abia la poziţia a 11-a, la o scenă de pescuit din barcă, în cuplu, în mijlocul unei bălţi cam mlăştinoase, pictată de Ludovic Basarab şi pentru care s-au obţinut 24 de milioane, deşi se sperau doar 9. La poziţia 25 a secţiunii de tablouri a licitaţiei Alis de duminica trecută avem de-a face cu marele salt al serii, de la 24 tocmai la 125 de milioane de lei vechi. Cu acest preţ a fost vîndut "În pridvor", ulei pe pînză de dimensiuni medii sau în orice caz nu mici, de Horia Bernea. Un astfel de preţ a mai fost atins spre finalul secţiunii, cu o poziţie înainte de sfîrşit, cînd "Madona" de Ion Alin Gheorghiu, de dimensiuni ce au depăşit metrul, şi pe verticală şi pe orizontală, a urcat de la 65 la 125 de milioane de lei, vechi şi ei.

Picturile lui Gheorghiu nu au trecut de 50 de milioane în acest an, cu două excepţii, ambele cu peşti, vîndute în licitaţii diferite, dar pe aceeaşi poziţie cronologică, 40. Dacă "Peşti albaştri" a urcat de la 30 la 60 de milioane, "Doi peşti" au plecat de mai jos, de la 28 de milioane, şi au ajuns mai sus, la 65. Această evoluţie s-a petrecut şi anul trecut, cînd, tot aşa, nu au trecut de 50 de milioane decît două lucrări vîndute la acelaşi număr de catalog, 30, pe 30 octombrie, şi o săptămînă mai tîrziu, pe 6 noiembrie, fapt ce ne arată că atunci s-a licitat duminică de duminică, şi nu la două săptămîni. Şi ele au avut un subiect comun, "Grădina suspendată", în viziunea deja celebră a lui Ion Alin Gheorghiu. Preţul de pornire, de 90 de milioane, a fost comun pentru cele două vînzări, dar în final s-a ajuns la 105, res-pectiv, 125 de milioane de lei vechi. La Monavissa, cotaţia lui Gheorghiu a picat ceva mai sus de pragul de 50 de milioane, la 70 mai exact, preţ cu care a fost vîndută o pictură cu această semnătură în 2005, una din ciclul "Arcimboldo".

Horia Bernea, în schimb, nu a apărut deloc în acest an, iar în 2005 am avut o lucrare de-a lui doar în şedinţa din 16 octombrie. Atunci, "Vas cu flori" a ajuns la 60 de milioane, plecînd de la 50. La Monavissa nu am avut, în ultimele 18 luni, picturi ale regretatului Horia Bernea, ci cărţi ale eruditului său tată, Ernest Bernea.

Dar să mergem mai departe, pentru că eforturile noastre voiniceşti ne vor fi răsplătite. Următorul preţ al topului vînzării de picturi de duminică de la Alis este de 70 de milioane, bani scoşi pentru o anonimă "Scenă mitologică" apreciată la 50. Este anonimă de două ori, că nu se ştie nici cine a făcut-o, nici ce religie este aceasta, cu trei superbe nuduri feminine aruncate las-civo-răpirea din Serai prin decor. Dar pe căldura asta e de-a dreptul normal să ai nuduri pe pereţi, chit că anonimul a pictat nu unul, ci trei dintr-o dată. Altfel, am fi rămas doar cu "Naşterea Afroditei", desen în tuş de LDB, propus cu 8 milioane, vîndut cu 8 milioane. Este, desigur, tot o scenă mitologică, dar de această dată ştim poves-tea şi că Afrodita este cea născută din spuma mării, şi nu este vreo lehuză sau mai ştiu eu în ce stadiu al miracolului dării de viaţă, rezervat doar divinităţii şi femeii.

Cel mai mare preţ de vînzare a unui nud a fost de 43 de milioane şi a fost obţinut pentru o scenă clasică din acest gen, care a pornit de la 30 de milioane de lei. Celelalte oferte nu s-au vîndut, pur şi simplu, fie că este vorba de un nud de atelier de Tamara Isbăşescu, bine lucrat în cărbune, dar cam mic pentru cele 4 milioane cerute, sau de o scenă ideală pentru zăpuşeală, "La baie" de R.Geiger R., cu o tînără ameţită de termometrul de afară, zîmbind cam pros-teşte, probabil şi de la puhoiul de 14 milioane cerut pentru scenă. Fie că este vorba de un nud de Dumitru Demu care, deşi schiţat, e evident că are nevoie de o cură de slăbire, şi asta cît mai repede, dacă vrea măcar să spere la cele 7 milioane cerute pe pielea personajului de suprafaţă cam mare, sau chiar de cel mai mare preţ de pornire, 100 de milioane pentru un nud cu spatele, cu un fund cam în formă de măr, în contrast cu forma de pară căutată de artişti, dar nu şi de autorul respectivei picturi, Emanoil Panaiteanu Bardasare.

La categoria intermediară, de seminud, adică despuieri pe jumătate, am putea trece scena numită în poză de Florenţa Pretorian, cu o doamnă pe un fotoliu care îşi lasă, doamna, nu mobila, un sîn să zburde dintre valtrapurile cu care artistul a dotat-o. Ulei pe pînză bine lucrat, chiar dacă este neterminat, dar nevîndut la cele 28 de milioane cerute şi nici la alt preţ. Hennequin de Merville, în schimb, ne relevă, în a sa "Die ersten Rosen", ambele dotări pectorale de specific feminin, dar asta nu îl ajută să îşi vîndă pictura cu 30 de milioane.

Feministele vor protesta că pictorii dezbracă numai femei sau că vorbim numai despre aceste nuduri dar, deşi cele mas-culine apar rar şi doar idealist reprezentate, fără urmările sedentarismului şi ale consumului de bere, în licitaţia despre care povesteam s-a vîndut şi un nud masculin, şi nu de oricine, ci chiar de Dali, da, da, Salvador Dali. Chiar dacă este vorba de exemplarul 185 din 250, semnătura spaniolului a plecat cu 50 de milioane de lei, timida pornire sperînd doar la 10. Nu este o reprezentare în sine a nudului masculin ci, aşa cum spune şi titlul, de o "Alegorie", evidentă şi din supleţea şi frumuseţea mitologică, deci nereală, a personajului.

Dar pentru că am vorbit de prea multe picturi nevîndute, rămase să se răcorească, dar nu să facă şi comerţ, ne întoarcem iremediabil la cele care şi-au schimbat proprietarul pe scena licitaţiei, indiferent de subiect şi autor. Rămăsesem la 2 mii de euro, aşa că revenim direct de pe poziţia 65 de milioane, cu o "Natură statică cu icoană" de Leon Al. Biju, care fusese propusă doar cu 30 de milioane. Pentru analiza evoluţiei preţurilor la acest pictor, şi cele de pornire, dar şi cele de sosire, de la care se stabilesc sau ar trebui să se stabilească precedentele, vă recomandăm colecţia acestei rubrici, pe care orice cititor serios o are acasă, în seiful de valori, unul de mari dimensiuni, pentru că în curînd, cînd vom cam fi în UE, vom împlini un deceniu de apariţie.

Pe locul următor vine, cu 60 de milioane, o scenă aglomerată de Şirato, şi asta este destul de greu de explicat. Acuarela din 1930 fusese propusă cu 10 milioane de lei, dar numele pictorului Francisc Şirato face totuşi vînzare. Înainte de încheiere, să prezentăm două picturi gemene în preţ, acest element de identitate însemnînd 46 de milioane de lei. Una se numeşte "Peisaj", a plecat de la 20 de milioane şi este semnată Ratz Peter şi este un peisaj cu munte răcoros, iar cealaltă, de Teodor Harşia, cu demarare la 35 de milioane, are o etichetă pe care scrie "Culegătoare de cartofi", deşi ai jura că cele două femei din imagine plantează pomi. Unul la a cărui umbră să stea pe această grozavă căldură şi să recitească ziarul "Bursa", pentru că de citit l-au citit deja la umbra aerului condiţionat din biroul lor.