PLASAMENTE ALTERNATIVE Unşpe a unşpea

MARIUS TIŢA
Ziarul BURSA #Investiţii Personale / 11 noiembrie 2016

Raffaello Romanelli - "Învie şi învinge".

Raffaello Romanelli - "Învie şi învinge".


În urmă cu 98 de ani, venea vestea armistiţiului în Primul Război Mondial, un război nu al lumilor, ci al întregii lumi. În noiembrie 1918, lumea se cam săturase de acest război care devenise o stare în sine, departe de orice raţiune, motiv sau pretext. Europa era distrusă, zeci de milioane de oameni muriseră de armă sau de boală. Întâi s-a predat Bulgaria, cu aproape un milion de morţi, apoi a capitulat Imperiul Otoman, urmat de cel Austro-Ungar. În Germania izbucneşte revoluţia, fălosul kaiser fuge din ţară şi ţara cere pacea. De fapt, era un armistiţiu, luptele încetau, oficial, iar pacea avea să mai fie negociată vreo 6 luni, de alte lupte, nu aşa sângeroase, dar crâncene şi ele. Ziua de 11 din a XI-a lună a anului a devenit moment de profundă comemorare a celor căzuţi în teribilul război, cel mai ucigaş dintotdeauna.

Am putea crede că acum un secol omenirea era mai unită, mai globalizată, poate nu aflam instantaneu ce face lumea prin celălalt capăt al planetei, dar nici nu săream să îi judecăm aşa uşor şi cu tupeu. Lumea încă se descoperea, geografia era o preocupare de top, ne minunam zilnic şi exploram încă Pământul. De aceea a fost aşa uşor ca pârdalnicul foc al războiului să se extindă aşa repede. Parcă vedem harta lumii cotropită de un foc care se extinde pe linia frontierelor şi a declaraţiilor reciproce de război: Austro-Ungaria Serbiei, Germania Rusiei, Germania Franţei, Marea Britanie Germaniei, Austro- Ungaria Rusiei, Serbia Germaniei, Franţa şi Marea Britanie Austro- Ungariei, Japonia Germaniei, Turcia la toată Antanta, România duşmanilor Antantei, la fel ca SUA, mai târziu. Acum un secol, SUA nu erau aşa prezente pe scena internaţională, iar Primul Război Mondial apare ca prim episod al acestei colaborări complicate dar serioase. Personaje ca Donald Trump nu erau primite, atunci, la Casa Albă, nici măcar în vizită turistică. În Europa, însă, naţionalismul făcea ravagii şi punea seminţele unui al Doilea Război Mondial, în plin prăpăd al primului.

În 1918, la 11 noiembrie, pacea a venit sub forma armistiţiului semnat în vagonul de campanie al mareşalului Foch, vagon parcat în pădurea Compiegne. Momentul i-a usturat pe viitori hitlerişti care au ţinut să semneze capitularea Franţei, în 1940, tot acolo. Apoi au dus obsedantul vagon la Berlin şi, într-un final, l-au dinamitat, ca să nu pice în mâna americanilor care, probabil, l-ar fi scos la licitaţie. Dar au mai rămas multe alte obiecte, multe alte mărturii ale dramaticelor momente de acum un secol, când lumea se omora temeinic şi cu hotărâre. La începutul secolului XX, tehnologia luase avânt, ştiinţa descoperise tot felul de lucruri pe care mentalitatea militaristă le-a adus pe front, ca să omoare oameni. Avionul de abia se desprinsese de sol când a fost chemat la luptă, la fel maşinile, care au ajuns tancuri, ca să nu mai vorbim de diferite substanţe chimice puse să gazeze oameni. Filosofia şi dreptul nu inventaseră, încă, principiile şi normele care să le spună militarilor că nu este permis totul, nici chiar în război.

Cu două săptămâni în urmă, Artmark a ţinut licitaţia "Eroii sanitari" în care a oferit diferite obiecte vechi de medicină dar şi fotografii, documente sau medalii. Cea mai scumpă ofertă a fost o statuetă ca un proiect de monument, pe care scrie "Învie şi învinge" şi reprezintă o dramatică infirmieră, cu alura unei mame uscate de suferinţă, care susţine capul unui erou căzut pe câmpul de luptă. Este semnată de Raffaelo Romanelli, un sculptor florentin, fiu de sculptor florentin, care a realizat o mare parte din peisajul sculptural al oraşelor italiene, cu opere de excepţie în Rusia, America şi, deloc pe ultimul loc, România. A venit pe la noi la începutul secolului trecut pentru a realiza statuia lui Barbu Catargiu pe care o putem admira, acum, la poalele Dealului Mitropoliei, în vârful căruia, sub clopotniţă, a fost asasinat, în 1862.

Raffaelo Romanelli a realizat monumentul lui Cuza de la Iaşi. În 1912, când era instalat acesta, o replică a monumentului lui Cuza ajungea şi la Craiova. Dar şi atunci pasiunile politice erau puternice şi păguboase, astfel că Mişu N. Popp, comanditarul statuii de la Craiova, a trebuit să o depoziteze chiar în curtea respectabilei sale case. În 1916, nemţii au ocupat Craiova, la câteva zile după declanşarea, la 11 noiembrie, deci fix acum un secol, a ofensivei de pe Valea Jiului, din trecătoarea Lainici. Mai târziu, în timpul ocupaţiei, au pus ochii pe statuie şi au vrut să o transforme în tunuri, cum făcuseră cu clopotele mănăstirilor române ortodoxe de pe unde trecuseră. A fost nevoie de mari intervenţii pe la Mackensen ca să renunţe. Monumentul lui Cuza de la Craiova, realizat de Raffaelo Romanelli, a ajuns pe actualul loc de expunere şi onorare prin anii '30, înainte să înceapă al Doilea Război Mondial.

Dacă statueta lui Romanelli a plecat la estimare superioară, 1,2 mii de euro, anterior se dăduse, la 800 de euro, estimarea inferioară, un bust reprezentându-l pe Nicolae Manolescu, desigur, nu criticul contemporan, ci medicul care a întemeiat şcoala românească de oftalmologie. Sculptura a fost realizată în 1930, de Dimitrie Paciurea. Unul dintre elevii lui Paciurea se numea Ion Jalea. Era din Casimcea, din Dobrogea atât de încercată în luptele de acum un secol, din Primul Război Mondial. Dar nu acolo, ci la Mărăşeşti, în 1917, avea să îşi piardă mâna stângă şi cu toate acestea nu s-a abătut de la destinul său, acela de a fi sculptor. A studiat la Paris şi a ajuns un mare sculptor al românilor. Iar dacă nu credeţi, mergeţi la Constanţa unde aveţi atât monumentul reginei Elisabeta, în sfârşit refăcut şi reinstalat, cât şi un adevărat dar puţin vizitat muzeu dedicat operei lui Ion Jalea, sculptorul român care şi-a pierdut o mână pe câmpul de luptă, în războiul de acum un secol.

Dacă în acest an, la licitaţia despre eroii sanitari, au fost propuse, uneori şi vândute, fotografii cu Regina Maria pe front, acum un an, la o licitaţia numită chiar "România Mare", a fost oferită, şi vândută cu 75 de euro, o colecţie de 10 reclame, ca nişte timbre, ale ciocolatei numite chiar Regina Maria. Sunt fotografii cu obiective turistice din România, realizate de celebrul fotograf Iosif Berman. Deşi am început să aflăm tot mai multe despre acest mare fotograf al nostru, prin străduinţa Adinei Ştefan, cunoscut publicist de artă, a trecut neobservat faptul că la 17 septembrie s-au împlinit 75 de ani de la moartea acestui artist fotograf al realităţii şi frumuseţii româneşti din prima jumătate a secolului trecut. A murit de inimă rea, în 1941, pentru că, evreu fiind, i se interzisese să-şi mai publice fotografiile.

La licitaţia "România Mare" organizată de Artmark acum un an s-a vândut, după licitaţie dar conform regulamentului, cu 600 de euro, o hampă de drapel de luptă, sub formă de vultur cu crucea în cioc, despre care ni se spune că a fost "purtat de Regimentul 2 de roşiori, intrat în istorie după celebra "Şarjă de la Prunaru", pe 28 Noiembrie 1916". Acum un secol, şi mai erau doi ani cumpliţi până la Armistiţiul din 11 noiembrie 1918.

Comanda carte
danescu.ro
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
domeniileostrov.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9755
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7397
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3041
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0232
Gram de aur (XAU)Gram de aur403.6495

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb