PLENUL PARLAMENTULUI A DECIS: "Cota impozitului pe venit transferată bugetelor locale nu creşte"

Actualizare 11:39 Autorităţile locale vor avea un buget minim de 750 lei/locuitor

Autorităţile locale vor avea asigurat, în 2018, un buget minim de 750 de lei/locuitor, conform proiectului de buget pe anul viitor. Articolul a fost aprobat astăzi în Parlament, potrivit surselor noastre. Acestea ne-au precizat că Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) nu vor avea bugete mai mici în anul 2018.

Proiectul de buget arată: "Art. 6...

(15) Modul de aplicare a sistemului de echilibrare se evaluează după primul semestru al anului 2018, utilizându-se aceeaşi procedură şi avându-se în vedere:

a) asiguirarea unui nivel al sumelor provenite din cotele din impozitul pe venit şi al sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale estimate a fi încasat în anul 2018 cel puţin egal cu nivelul aceloraşi sume încasate pe unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în anul 2017;

c) veniturile proprii încasate din impozite şi taxe locale la date de 31.12.2017.

Art. 6 alin. 15 din proiectul de lege al bugetului pe 2018, ce a trecut astăzi de votul din plenul parlamentului, asigură faptul că administrăţile locale în 2018 vor primii sume cel puţin la nivelul celor încasate în 2017.

Mai mult, conform aceluiaşi articol , alineatul 3, litera c, se asigură un buget minim de funcţionare la nivelul sumei de 750 de lei/locuitor, inclusiv pentru comunele care în 2016 şi 2017 au avut resurse mai mici de 1,000,000 lei sau oraşe cu mai puţin de 3 milioane lei.

Art. 6

alin. (3)

c) diferenţa rămasă se utilizează pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, în completarea veniturilor proprii, în vederea asigurării unui buget minim de funcţioneare la nivelul sumei de 750 de lei/locuitor, dar nu mai puţin de 1.000.000 lei pentru comune, 3.000.000 lei pentru oraşe şi 5.000.000 lei pentru municipii."

-----

Cota din impozitul pe venit care este transferată către bugetele locale rămâne la nivelul actual, după cum a decis, ieri, plenul Parlamentului. Astfel, majoritatea parlamentarilor au votat respingerea amendamentului care prevedea creşterea nivelului acestei cote de la 71,5% la 100%, pentru a compensa diminuarea impozitului pe venit de la 16%, la 10%. Ioan Munteanu, liderul deputaţilor PSD, a propus respingerea amendamentului, care fusese aprobat în Comisiile de buget-finanţe.

Textul adoptat prevede, conform Agerpres: "În anul 2018, prin derogare de la prevederile art.32 şi art.33 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se repartizează o cotă de: a) 11,25% la bugetul local al judeţului; b) 43% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 17,25% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/ administraţiei judeţene a finanţelor publice, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ".

Premierul Mihai Tudose a declarat, ieri, că Guvernul îşi menţine propunerea iniţială de buget, din punct de vedere al amendamentului conform căruia cotele defalcate din impozitul pe venit care se transferă bugetelor locale cresc de la 71,5%, la 100%.

Prin amendamentul adus proiectului de buget, creştea cota din impozitul pe venit alocată bugetului local al judeţului de la 11,25% la 18%, iar cea alocată bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor - de la 43% la 66,8%. În paralel, scădea procentul alocat direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice de la 17,25% la 15,2%. Amendamentul a fost propus de UDMR şi adoptat cu susţinerea reprezentanţilor PNL, USR, UDMR şi cu votul lui Eugen Teodorovici (PSD).

Conform ministrului de Finanţe Ionuţ Mişa, Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) au un excedent bugetar care creşte de la un an la altul, ajungând, anul trecut, la 13 miliarde lei, "bani care sunt blocaţi şi nu produc nimic", după cum a declarat, vineri, Ionuţ Mişa.

Declaraţia a fost făcută în contextul în care, anterior, Ilie Bolojan, preşedintele executiv al Asociaţiei Municipiilor din România, arătase că bugetele locale vor pierde 5 miliarde lei, prin reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%.

În replică, ministrul Finanţelor a menţionat: "S-au făcut multe simulări pentru a găsi o formulă cât mai optimă, să încercăm să găsim un echilibru la nivelul tuturor UAT-urilor privind fondul de echilibrare şi finanţarea acestora de la bugetul de stat. Propunerea noastră vine în ideea în care pe baza simulărilor, marea majoritate a UAT-urilor vor avea de câştigat şi sunt avantajate, în ideea faptului că excedentul a crescut la nivelul autorităţilor locale cu câteva miliarde de la an la an, şi vreau să menţionez că doar în 2017 a crescut cu 2 miliarde şi înseamnă 13 miliarde care practic stau blocate şi nu produc niciun leu, nici măcar dobânzi, iar aceşti bani ar fi trebuit să se găsească în economie. Nu putem să acceptăm ca de la an la an excedentul autorităţilor locale să crească, iar acest excedent este construit şi pe sume de la bugetul de stat, care nu au fost cheltuite până la finele anului. Deci avem 13 miliarde neutilizaţi şi vrem să venim şi cu alţi bani pe care să-i alocăm, cu acelaşi risc de a fi neutilizaţi".

Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2018 a fost adoptat pe articole, ieri, în plenul comun al Parlamentului, în forma venită de la Comisiile de buget, cu excepţia amendamentului de mai sus, potrivit publicaţiei citate.

• Tudose: "Proiectul de buget pe 2018 este unul al dezvoltării, care se încadrează în Tratatul de la Maastricht"

Proiectul de buget pe 2018 este unul al dezvoltării, a spus, ieri, premierul Mihai Tudose, menţionând că este cel mai generos buget al investiţiilor pe care l-a avut România post-revoluţionară. Şeful Guvernului a mai spus: "În sănătate, plecăm de la modernizarea şi extinderea a 17 spitale publice, alocarea a 100 milioane de lei în aparatură medicală pentru 22 de spitale, acordarea a 66 milioane de euro pentru utilităţi în unităţile primire urgenţe, dotarea ambulatoriilor cu aparatură de 230 de milioane de euro, achiziţionarea a 272 de maşini de anestezie pentru blocurile operatorii din 50 de unităţi sanitare. (...) În educaţie, 2017 a fost primul an în care copiii au avut manualele la timp. Mai mult, pentru rezolvarea problemei s-a aprobat în şedinţa de Guvern Legea manualului, s-a finanţat construcţia a 46 de grădiniţe, 24 de şcoli, avem progrese semnificative în privinţa învăţământului dual, s-a lansat programul România angajează, în valoare de 550 milioane de euro".

În agricultură, ţara noastră a înregistrat producţii record, a evidenţiat premierul, adăugând că, în 2017, sectorul agricol a absorbit fonduri europene de 3,3 miliarde euro.

Mihai Tudose a subliniat că bugetul respectă criteriile Tratatului de la Maastricht privind încadrarea în deficitul de 3% din PIB şi o datorie publică mai mică de 60% din PIB: "Deficitul ESA estimat este 2,96%, iar nivelul datoriei publice 37,6% din PIB, ceea ce ne clasează pe locul cinci ca cea mai mică datorie din PIB".

• Viorel Ştefan: "Bugetul pe anul viitor va duce la îndeplinire programul de guvernare"

Proiectul de buget pentru anul 2018 este unul realist şi duce la îndeplinire programul de guvernare, a spus, la rândul său, Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, adăugând: "Proiectul de buget propus de Guvern este unul realist. Nu numai prin cadrul macroeconomic prudent pe care se bazează, ci şi prin structura alocărilor bugetare diferenţiate în funcţie de priorităţile asumate, dar şi cu posibilităţile de realizare. Proiectul de buget ne propune ca priorităţi sănătatea, educaţia şi infrastructura, domeniile decisive pentru îndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare de dezvoltare şi modernizare economică sustenabilă şi accelerată. Alocările pe domenii şi ordonatori sunt mai ridicate, dar sunt stabilite în acelaşi timp în directă corelaţie cu posibilităţile de realizare. (...) Un argument pentru raţionalitatea bugetului propus pentru 2018 este că şi de această dată avem creştere diferenţiată pe ordonatori şi chiar uşoare reduceri în cazul unor ministere, dar care nu afectează politicile în domeniile respective".

Fostul ministru de Finanţe a adăugat că, anul viitor, ordonatorii de credite trebuie să reducă unele cheltuieli: "În anul 2018, ordonatorii de credite din autorităţile şi instituţiile publice va trebui să reducă cheltuielile cu bunurile şi serviciile aferente întreţinerii şi funcţionării instituţiei cu 10% comparativ cu plăţile efectuate în 2017 pentru aceste tipuri de cheltuieli, cu anumite excepţii privind medicamentele şi alte cheltuieli absolut necesare. De asemenea, în anul 2018, ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice nu vor achiziţiona autoturisme şi mobilier, cu anumite excepţii. Totodată, munca suplimentară efectuată peste durata normală a programului normal de lucru de personalul bugetar şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal şi de sărbători legale şi în celelalte zile în care nu se lucrează în conformitate cu normele legale în vigoare se va compensa numai cu timp liber corespunzător".

Printre altele, Viorel Ştefan a spus că şomajul a ajuns la un nivel comparabil cu cel din 2008, iar creşterea nivelului de trai rămâne obiectivul principal şi al propunerii de buget pentru anul 2018.

Parlamentarul a mai declarat: "Sunt asigurate sursele pentru aplicarea legii salarizării, pentru creşterea pensiilor, pentru toate programele de sprijin al mediului de afaceri. (...) Câştigul salarial mediu net va ajunge la circa 575 de euro. De aceea, noi considerăm că obiectivele de dezvoltare pentru acest an sunt robuste. (...) Pentru anul 2018, obiectivul de creştere economică este de 5,5%, acesta este inferior realizărilor din anul 2017, ceea ce arată o preocupare pentru moderaţie şi sustenabilitate în construcţia bugetară. Deficitul bugetar se va menţine sub ţinta de deficit de 3% din PIB, atât în acest an, cât şi în anul 2018, urmând ca din 2019 să asigurăm o revenire graduală către obiectivul bugetar de minus 1% din PIB. (...) Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB. (...) Bunurile şi serviciile însumează în anul 2018 - 39,9 miliarde lei, adică 4,4% din PIB, în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează în 2018 - 12,1 miliarde lei, adică 1,3% din PIB. Bugetul pe 2018 propune o creştere a veniturilor bugetare cu circa 12%, obiectiv poate prea moderat în raport cu realizările. În primele zece luni ale acestui an, veniturile bugetului general consolidat în sumă de 207,9 miliarde lei au fost cu 10,8% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent".

• Băsescu: "Bugetul pentru anul care vine creşte datoria publică"

Obiectivul major de după criză în Uniunea Europeană a fost reducerea datoriei publice, iar bugetul României pe 2018, asemeni celui din acest an, creşte datoria publică, consideră senatorul PMP Traian Băsescu. Fostul preşedinte al ţării a afirmat că PMP nu va vota bugetul, adăugând: "Este un buget care-şi aşează ca reper criteriile de la Maastricht. Este greşit. Criteriile de la Maastricht, din punct de vedere al deficitului bugetar, sunt depăşite din anul 2010, când Consiliul European a propus statelor membre tratatul fiscal pe care l-a ratificat şi România prin votul din cele două camere. (...) Bugetul pe 2018 ne îndepărtează de momentul îndeplinirii criteriilor de intrare în euro, iar absenţa noastră din euro-zonă nu ne face decât să intrăm în categoria ţărilor marginale unde nu se iau decizii, ci se primesc decizii de la nucleul dur care va fi instaurat până şi prin buget propriu faţă de celelalte state membre. Consider că, politic, facem o greşeală majoră neîncercând să ne încadrăm în tratatul fiscal care recomandă să trecem pe bugete excedentare pentru a nu mări datoria publică şi, repet, în UE criza nu a fost o criză a băncilor, ci o criză a datoriilor statelor membre".

Traian Băsescu a declarat, ieri, în plenul Parlamentului: "Este greu de înţeles - cu un Cod fiscal care a permis o creştere anualizată de circa 7% noi modificăm drastic Codul fiscal. Din acest motiv, cred că era foarte bine dacă Guvernul ar fi decis să amâne cu un an introducerea măsurilor noi în Codul fiscal, măsuri care vizează, printre altele, şi reducerea fiscalităţii. Aveam nevoie de un an de aşezare a economiei după şocurile inflaţioniste pe care le-a primit în 2017. De aceea, cred că bugetul este riscant. Reducerea majoră de fiscalitate, în condiţiile în care actualul Cod fiscal a asigurat o creştere economică consistentă, nu face decât să ne aşeze într-o situaţie de hazard cu bugetul. Aş face precizarea că split TVA este una din erorile pe care Guvernul şi administraţia nu le va putea administra".

• Tanczos Barna: "Bugetul pentru 2018 este construit pe date statistice relativ certe"

Senatorul UDMR Tanczos Barna a declarat, la rândul său, că bugetul pe 2018 este construit pe date statistice relativ certe, "poate în unele locuri un pic prea optimiste", subliniind că este un "buget acceptabil" în măsura în care se vor găsi soluţii pentru finanţarea administraţiilor locale.

În opinia sa, se ridică semne de întrebare în privinţa legislaţiei: "Pe partea cheltuielilor, legea salarizării unitare este legea de bază, care trebuie respectată şi trebuie asigurate fondurile necesare pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi la acest capitol putem constata că legea bugetului îşi atinge scopul, cu o singură excepţie - că zilele trecute s-a aprobat acea limitare a angajărilor în cursul anului 2018. Este cert că Guvernul ia măsuri de siguranţă pentru aplicarea legii salarizării. În acelaşi timp, la capitolul venituri la TVA, este greu de estimat efectele legii TVA split. În privinţa Ordonanţei 79, aşa-numita revoluţie fiscală, cu siguranţă cea mai mare problemă ridicată este cea a unităţilor administrativ-teritoriale, a bugetului acestor unităţi, care se vor confrunta clar cu o reducere a cheltuielilor. În acelaşi timp, nesiguranţa se poate constata la nivelul companiilor care trebuie să aplice această mutare a contribuţiilor de la angajator la angajat pe o perioadă destul de scurtă".

El a adăugat, conform agenţiei citate, că varianta bugetului rezultată după dezbaterile din comisiile parlamentare de specialitate satisface, "la prima vedere", cerinţele privind deficitul structural şi asigură fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor obligatorii, cu toate că nu excelează la capitolul investiţii.