Plictisit de harţa cu Băsescu şi Ponta, Antonescu se ia de FMI

Lui Crin Antonescu nu-i mai ajunge scena politică autohtonă pentru înfruntări, chiar şi disputele cu Traian Băsescu i se par plictisitoare, aşa că a ales săptămâna aceasta să se ia la harţă cu FMI.

Temele de luptă au fost reducerea CAS şi negocierile privind majorarea cotei unice.

Liderul PNL Crin Antonescu a afirmat ieri că bugetul pentru anul viitor ar permite scăderea contribuţiilor de asigurări sociale cu 3% încă din ianuarie. Domnia sa susţine că experţii FMI, veniţi la Bucureşti, "se înşală" atunci când susţin că nu era posibilă reducerea CAS de la începutul anului viitor. Crin Antonescu a recunoscut că, într-adevăr, este preferabilă reducerea CAS din semestrul doi cu 5%, decât cu 3%, la începutul anului.

Liderul Partidului Naţional Liberal şi oficialii FMI nu par să se pună de acord nici dacă au negociat sau nu majorarea cotei unice. După ce Crin Antonescu a declarat duminică seara că premierul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, "au dat şi dau bătălii cu FMI" pentru a menţine cota unică, Andrea Schaechter, şeful misiunii Fondului în ţara noastră, a afirmat, ieri, că echipa sa a venit cu mai multe opţiuni la negocierile cu autorităţile, inclusiv privind majorarea cotei unice, dar acest subiect nu a fost negociat, pentru că s-a ştiut de la început că Guvernul nu agrea această măsură.

Andrea Schaechter a spus: "Când purtăm discuţiile cu autorităţile, inclusiv pe partea de buget, facem o evaluare a situaţiei şi punem pe masă toate opţiunile posibile. A fost însă foarte clar spus de autorităţi că nu există nicio intenţie să se majoreze cota unică, deci nu s-au mai purtat negocieri pe acest domeniu. În mod clar, autorităţile şi-au identificat priorităţile şi acestea sunt măsurile, care au fost anunţate".

• Reducerea CAS, doar cu lărgirea bazei de impozitare

Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) nu este cuprinsă în proiecţia bugetară pe 2014, pentru că au fost prioritare salariile, pensiile şi investiţiile publice, iar orice relaxare a taxării muncii trebuie însoţită de lărgirea bazei de impozitare şi măsuri fiscale de compensare, afirmă domnia sa. Domnia sa a declarat: "Să nu uităm obiectivul principal. Guvernul s-a angajat să menţină un deficit care să fie în zona lui 2,2% din PIB. Veniturile au fost mai slabe, iar la anul avem cheltuieli suplimentare pentru salarii şi pensii şi alte investiţii, deci, în mod clar, pentru a acoperi aceste costuri trebuie să găseşti o cale de a prioritiza. Această reducere pentru a sprijini piaţa muncii era o parte, dar e prea devreme. Cred că momentul, timpul, nu era potrivit pentru a evalua toate acele efecte. În mod clar, se află pe agendă în continuare".

Oficialul FMI recunoaşte că ţara noastră are o povară fiscală mare pe muncă şi autorităţile trebuie să reanalizeze sistemul, dar "cu mare grijă", pentru a evita o gaură în buget.

"În mod clar lărgirea bazei este un element care trebuie avut în vedere. Se analizează cu mare atenţie acest sistem, cât de mare este această povară. Am evidenţiat că acest lucru trebuie să se facă astfel încât impactul pe buget să fie zero. În mod clar este o măsură care ar susţine economia românească. Va fi nevoie de un pachet care să pună toate aceste lucruri împreună, acest pachet poate fi convenit şi atunci se va putea implementa", a subliniat Andrea Schaechter.

Premierul Victor Ponta a anunţat, luni seara, că nivelul CAS urmează să fie redus cu cinci puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor, dacă Guvernul va identifica până la 1 iulie toate resursele care să permită compensarea integrală a efectelor acestei măsuri.

• Ţinta de deficit, mărită la 2,2% din PIB

Ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor a fost stabilită la 2,2% din PIB, în termeni cash, cu 0,2 puncte procentuale peste estimarea precedentă, pentru a permite accelerarea atragerii de fonduri europene, a arătat oficialul FMI. Pentru a se încadra în ţinta de deficit, Guvernul trebuie să ia măsuri în mai multe domenii, respecitv cheltuielile cu fondurile europene, dar şi alte majorări de cheltuieli, precum alinierea salariilor din sectorul public la nivelurile prevăzute în anumite hotărâri judecătoreşti, a doua parte a majorării venitului minim garantat, dar şi o creştere a pensiilor şi salariilor anul viitor, conform şefului misiunii.

"Măsura cheie anunţată de Guvern ar fi legarea accizelor de inflaţie, majorarea accizelor la carburanţi, precum şi lărgirea bazei de impozitare pentru impozitul pe proprietate, incluzând structurile sau construcţiile speciale. Guvernul se angajează să îmbunătăţească colectarea fiscală şi să reducă evaziunea fiscală", a afirmat Andrea Schaechter.

FMI estimează pentru ţara noastră, în 2014, o creştere reală a PIB constantă, menţinându-se la nivelul estimat pentru finele acestui an, de 2,2%, dar se aşteaptă ca evoluţia să fie influenţată decisiv de cererea internă, cu accent pe investiţii, nu de exporturi, cum s-a întâmplat în acest an. "Pentru anul 2014, proiectăm o creştere reală a PIB constant, ceea ce înseamnă că aceasta se va menţine la 2,2%, dar ne aşteptăm să vedem o deplasare a factorilor determinanţi ai creşterii, dinspre exporturile nete cum a fost în 2013, către cererea internă, în mod special creşterea ar trebui să fie determinată de nişte investiţii mai mari, pentru că Guvernul a avut success în ultima vreme în absorbirea fondurilor UE şi aceasta va avea efect asupra creşterii de viitor", a afirmat Andrea Schaechter.

Domnia sa a arătat că o cerere internă mai puternică şi pentru contul curent duce la anticiparea unei creşteri de 1,8% din PIB. Oficialul FMI a precizat că echipele finanţatorilor internaţionali au ajuns la un acord la nivel tehnic cu autorităţile noastre, în urma misiunii, însă evaluarea trebuie aprobată de conducerea Fondului şi de Comitetul Executiv. Şeful misiunii în ţara noastră a continuat:

"Evaluarea noastră este că programul se menţine în parametri în linii mari, toate criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii septembrie au fost îndeplinite şi s-au realizat progrese în îndeplinirea celor mai multe criterii de referinţă structurale.

Andrea Schaechter a precizat că proiecţia de creştere a PIB a fost revizuită în sus cu 0,2 puncte procentuale, la 2,2%, datorită unei producţii agricole bune şi unui rezultat al exporturilor foarte bun.

"Inflaţia a scăzut mai repede faţă de aşteptări, acest lucru reflectând, de fapt, în cea mai mare parte preţurile mai mici la alimente. Inflaţia prognozată acum pentru acest an este de 2%", potrivit domniei sale.

• "Sectorul energetic şi cel de transporturi - priorităţile reformelor structurale"

Andrea Schaechter a declarat că, pe agenda reformelor structurale viitoare, accentul ar urma să fie pus în continuare pe sectorul energetic şi pe cel al transporturilor, pentru ca acestea să devină mai transparente şi mai eficiente, astfel încât să poată oferi servicii mai bune şi să devină o povară mai mică pentru publicul general. "Totodată, vor continua reformele în domeniul sănătăţii, având ca obiectiv îmbunătăţirea serviciilor, creşterea eficienţei sistemului şi asigurarea sustenabilităţii financiare", a adăugat domnia sa.

Pentru acest an, Schaechter apreciază că Guvernul a avut succes în accelerarea fondurilor europene, ceea a exercitat presiune pe partea de cheltuieli a bugetului. "Din acest motiv, ţinta de deficit pentru 2013 a fost majorată, ajungând la 2,5% din PIB, condiţionalitatea din program pentru această ţintă include şi un ajustor specific de 0,2% din PIB, care va fi dedicat co-finanţării fondurilor UE pentru a contribui la creşterea economică pe termen scurt, dar şi pe termen lung", a explicat şeful misiunii FMI în ţara noastră.

• "Reducerea TVA pentru alte produse va fi posibilă numai după evaluarea impactului la pâine"

O decizie privind reducerea cotei TVA la alte produse alimentare poate fi luată numai după ce Guvernul va evalua impactul pe care l-a avut în economie diminuarea TVA pentru pâine la 9%, aplicată din septembrie, a declarat Andrea Schaechter. Domnia sa a continuat: "Este mult prea devreme pentru a vedea efectele reducerii TVA la pâine acum, nu s-a făcut încă o evaluare a obiectivului pe care Guvernul l-a avut prin această măsură, de a reduce evaziunea fiscală. În cadrul programului există angajamentul de a se face această evaluare şi, înainte de a se adopta orice alte decizii cu privire la reducerea cotei TVA la alte produse, se va face această evaluare ca să vedem exact ce s-a întâmplat".

Oficialul FMI a adăugat că Banca Naţională a României (BNR) a calculat impactul măsurii asupra inflaţiei, constatând o reflectare pozitivă a reducerii TVA în inflaţie, susţinând că este "prea devreme" să aibă loc o evaluare a impactului în acest moment.