PNDR 2014-2020: Agricultorii se tem de dispariţia fermelor familiale

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, anunţat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prevede 3,0139 milioane euro (0,04% din total) pentru măsura de "Cooperare" şi 6,0277 milioane euro (0,08% din total) pentru cea de "Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare", sume considerate insuficiente de Alianţa Ro PAC şi Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR), care avertizează că, astfel, ar dispărea fermele familiale.

"Aceste sume sunt cel puţin ridicole dacă nu chiar batjocoritoare faţă de realităţile româneşti, unde 3,85 milioane de gospodării ţărăneşti trăiesc la limita supravieţuirii şi care, conform viziunii noastre, ar trebui îndreptate către cunoaştere şi asociere în vederea asigurării suveranităţii alimentare a României şi a evitării transformării acestei categorii sociale într-o categorie asistată, când tocmai ea este cea capabilă să aducă plus valoare economiei româneşti, sănătăţii sociale, sustenabilităţii eco-diversităţii mediului", se arată în comunicat.

Cele două organizaţii sunt de părere că, în condiţiile în care jumătate dintre români locuiesc în mediul rural, cunoaşterea şi asocierea sunt esenţiale pentru creşterea capacităţii de dezvoltare a satului românesc, pentru independenţa energetică şi pentru agricultura ecologică.

Ro PAC acuză MADR că, în noul PNDR, perpetuează dezechilibre majore, "o situaţie scandaloasă şi periculoasă pentru suveranitatea alimentară a României în ceea ce priveşte distribuţia subvenţiilor europene". Astfel dintre cele 1.126.269 de ferme româneşti beneficiare ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), 1% (11.275) erau beneficiare, în 2008, a 51,23% dintre subvenţiile europene (4,854 miliarde de euro), faţă de fermele familiale, ce reprezentau, în acelaşi an, 99% dintre fermele autohtone şi care beneficiau de 48,77% (4,622 miliarde euro).

Mai mult decât atât, între 2007 şi 2013, 2,5 milioane de ferme au dat faliment, prin scoaterea lor, de către guvernanţi, dintre beneficiarii APIA.

"Factorul politic nu a inţeles, din păcate, consecinţele dezastruoase ale fenomenului de dispariţie a fermei familiale", se mai arată în comunicat, emitenţii precizând că, astfel, dispar o serie de realităţi din mediul agricol: "grupul social care le-a asigurat supravieţuirea politică după '90", un ţesut social în mediul rural care a jucat, în ultimii 23 de ani, rolul de "tampon social pentru pacea socială din ţară" şi singurul grup social capabil de a crea stabilitate economică pe termen scurt şi mediu.

Totodată, dispariţia fermei familiale va lăsa locul unor grupuri etnice de imigranţi din est şi va antrena pierderea tradiţiilor şi, implicit, a identităţii naţionale, în condiţiile în care ferma familială are cea mai ridicată natalitate, "atât de necesară pentru o ţară în criză".

Asociaţiile mai transmit că, în prezent, fermele familiale pot asigura suveranitatea alimentară şi agroenergetică a României, datorită faptului că deţin în proprietate românească mare parte din patrimoniul funciar al ţării.

"Dispare deţinătorul unui patrimoniu gastronomic inestimabil pentru generaţiile viitoare. Dispare grupul social capabil de a produce alimente gustoase şi sănătoase, ca alternativă la produsele chimizate oferite de sistemele agricole industriale. Dispare grupul social care protejează mediul înconjurător prin practicile sale, esenţiale pentru sănătatea populaţiei", se mai arată în comunicat.