Poate rezista sectorul auto în faţa valului de falimente din exterior?

Pe pieţele externe este în curs de formare un val al falimentelor care poate mătura o bună parte din sectorul industrial al ţării noastre.

În Germania acesta a atins deja dimensiuni considerabile la nivelul producătorilor de componente auto, în special a celor care sunt specializaţi în producţia pieselor pentru motoarele cu combustie internă.

"Mărimea şi poziţionarea bună pe segmentul noilor tehnologii nu împiedică declinul producătorilor de componente auto", scria cotidianul german Handelsblatt în vara anului trecut, iar acum acelaşi cotidian arată că pandemia nu a fost decât un catalizator al acestei tendinţe negative.

Tot Handelsblatt scria, în noiembrie 2019, că sectorul componentelor auto se află în faţa unui val iminent al falimentelor, pe fondul unor datorii extraordinare, iar "lupta pentru supravieţuire începe la nivelul firmelor mici şi mijlocii".

Lista "victimelor" creşte aproape zilnic. Eisenmann Group, furnizor de echipamente şi soluţii pentru prelucrarea suprafeţelor a intrat în insolvenţă în iulie 2019, însă nu s-au găsit cumpărători interesaţi. Handelsblatt scrie că varianta analizată acum este vinderea companiei pe bucăţi.

La fel se întâmplă şi în cazul Leoni AG, un producător important de cablaje şi circuite electrice pentru automobile, care are fabrici în Europa, Asia şi Statele Unite. Leoni AG are cinci unităţi de producţie şi în ţara noastră.

Cotidianul financiar german scrie că "suferinţa este mare şi la nivelul giganţilor Continental, Bosch şi ZF Friedrichshafen".

Adevărata dimensiune a problemei este însă "ascunsă" sub "mantia guvernamentală", conform unui editorial din Handelsblatt. Reducerea timpului de lucru, garanţiile financiare sau suspendarea obligaţiei de a intra sub protecţia legii falimentului când situaţia financiară este foarte gravă reprezintă factorii care au prevenit "falimentele pe scară largă".

Handelsblatt mai subliniază că "nu au niciun sens comparaţiile cu criza din urmă cu 12 ani", în condiţiile în care "criza generată de pandemie nu poate fi combătută doar cu ajutorul fondurilor guvernamentale".

Autorul editorialului aminteşte că în sectorul producătorilor de componente auto există şi numeroase "firme zombi" care au avut ghinionul să se confrunte simultan atât cu pandemia cât şi cu schimbările structurale din industrie, iar aceste firme nu mai au acces la creditare.

Toate aceste evoluţii dramatice din sectorul industrial fundamental al Germaniei nu împiedică autorităţile guvernamentale să propună noi reglementări absurde.

Conform unei ştiri recente din Handelsblatt, se află în stadiul de proiect o lege care obligă companiile să se asigure că sunt respectate drepturile omului în toate ţările unde se află partenerii de pe lanţul furnizorilor.

"Nu este clar modul în care companiile pot garanta acest lucru", scrie cotidianul german, însă această "mică" problemă nu pare să o deranjeze pe Angela Merkel, care "doreşte să rezolve problema în mandatul său".

Opoziţia faţă de lege se manifestă destul de puternic la nivelul ministerelor, în special la nivelul Ministerului Economiei condus de Peter Altmaier, care încearcă, în ultimă instanţă, să-i "dilueze" cerinţele şi efectele, mai ales în condiţiile în care nimeni nu ştie care vor fi efectele în ceea ce priveşte relaţia cu China, cel mai mare partener comercial al Germaniei.

"Pentru a elimina orice confuzie, trebuie subliniat faptul că problemele furnizorilor de componente auto ar fi apărut oricum", se arată în concluzia editorialul din Handelsblatt despre valul iminent al falimentelor din sector, iar "pandemia nu a făcut decât să accelereze schimbările structurale".

Acest "val" se va manifesta sistematic în următorii doi ani, iar numărul furnizorilor auto care vor dispărea de pe piaţă poate ajunge la circa 100, după cum mai arată cotidianul financiar german.

La sfârşitul lunii iunie 2020, agenţia Moody's anunţa reducerea ratingului pentru datorii de 130 de miliarde de dolari ale unui număr de 9 companii auto din cele 22 de companii auto cu prezenţă globală pe care le evaluează periodic.

"Pandemia de coronavirus va conduce la prelungirea perioadei de scădere a cererii pentru autovehiculele uşoare până la sfârşitul anului 2022", se arată în comunicatul de presă, unde se estimează o scădere a cererii de automobile de 20% în acest an.

Wall Street Journal scria că "industria auto se confruntă cu problema unor datorii de 1,1 trilioane de dolari". "Chiar dacă faza acută a crizei a trecut, faza cronică se află abia la început", mai arată cotidianul financiar american.

Datele firmei de consultanţă AlixPartners, preluate de WSJ, arată că datoriile companiilor auto şi ale producătorilor de componente pe termen lung şi foarte lung au crescut, pe fondul pandemiei, cu 21,7 miliarde de dolari până la mijlocul lunii iunie 2020, iar datoriile totale au ajuns la circa 1,1 trilioane de dolari.

Mulţi producători mari, cum sunt General Motors, BMW sau Daimler, au lansat programe de restructurare în ultimii ani pentru recuperarea fluxurilor de numerare îndreptate către noile tehnologii, după cum mai scrie WSJ, însă aşteptările privind profitabilitatea sunt reduse, în special pe fondul accelerării trecerii către automobilele electrice, unde sunt costurile bateriilor sunt încă foarte mari.

Bloomberg scria recent că industria auto a împrumutat 132 de miliarde de dolari la nivel global începând din martie 2020. Circa 79 de miliarde de dolari a fost valoarea creditelor noi, în timp ce tragerile din liniile de credit existente s-au ridicat la 53 de miliarde.

Estimările Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) de la sfârşitul anului trecut arătau o creştere a cifrei de afaceri cumulate a producătorilor de automobile şi componente auto până la circa 30 de miliarde de euro în 2019, respectiv 14% din PIB. Preşedintele ACAROM declara atunci că "industria auto este motorul principal al economiei".

În primele luni ale acestui an, înainte de declanşarea pandemiei de coronavirus, au apărut primele semnale referitoare la incertitudinile care vor marca sectorul în 2020. Probabil că "vizibilitatea" este nulă dincolo de acest orizont.

Oare va mai funcţiona acest "motor" al economiei în viitorul apropiat? Iar dacă există o şansă cât de mică pentru un astfel de scenariu pesimist, cum se pregătesc autorităţile "noastre" pentru schimbările structurale masive care vin inevitabil, dar vor constitui, totuşi, o surpriză de proporţii pentru toţi politicienii iresponsabili şi incompetenţi?

Sau nu va fi nicio problemă, deoarece Banca Naţională va reduce şi mai mult dobânzile şi va "accelera" tiparniţa, iar guvernul va face împrumuturi şi mai mari pentru lansarea unor noi programe de ajutor financiar, care vor stimula consumul şi piaţa imobiliară?