Poluarea favorizează pandemia de Coronavirus

Din primele clipe ale educaţiei instituţionalizate, oamenii învaţă că aerul şi apa reprezintă elementele esenţiale ale vieţii. Aerul trebuie să fie curat, să conţină foarte puţin dioxid de carbon - CO2 - şi să nu conţină alte elemente chimice cum ar fi pulberi de metale şi alte materiale, iar apa trebuie să fie curată, nepoluată, neinfestată.

Ambele elemente sunt vitale şi în actuala luptă împotriva pandemiei Covid-19. Spălatul pe mâini, şi nu numai, reprezintă modalitatea de prevenţie cea mai simplă pentru evitarea infectării cu noul coronavirus - Sars-Cov 2 şi a îmbolnăvirii. Specialiştii mai recomandă să bem, în această perioadă, cât mai des apă, ori de câte ori ne simţim gura uscată.

Oamenii de ştiinţă susţin că un rol important îl are şi calitatea aerului, pentru că, în fond, este vorba despre o afecţiune a aparatului respirator. Cu cât aerul este mai poluat, cu atât creşte riscul ca pacienţii cu afecţiuni respiratorii să contracteze coronavirusul şi să îşi agraveze starea de sănătate. Specialiştii susţin că particulele de praf din aerul poluat nu afectează doar starea celor bolnavi, ci îi poate îmbolnăvi şi pe cei sănătoşi, deoarece ele poartă pe o perioadă mai lungă şi pe o distanţă mai mare noul coronavirus.

Problema respectivă devine acută dacă ţinem cont de ce s-a întâmplat la sfârşitul săptămânii trecute.

Cotidianul francez Le Parisien titra, în urmă cu trei zile, cu litere de-o şchioapă, că poluarea creşte riscul de contractare a Covid-19, iar în articolul respectiv erau incluse opiniile ştiinţifice ale unor specialişti din Hexagon.

În aceeaşi dimineaţă, principalele televiziuni din ţara noastră au deschis jurnalul de ştiri cu informaţia unei grave poluări a municipiului Bucureşti în noaptea de joi spre vineri.

În cazul particulelor mari de praf, am avut depăşiri cu peste 1200% ale limitelor maxim admise. Poluarea a crescut în condiţiile în care străzile Capitalei sunt aproape pustii de miercuri, de când a intrat în vigoare Ordonanţa Militară nr.3, şi multe activităţi sunt suspendate din cauza pandemiei de coronavirus.

Referitor la modul în care poluarea respectivă poate creşte numărul cazurilor de Covid-19, dr. Adrian Marinescu, medic primar în boli infecţioase în cadrul Institutului Naţional Matei Balş a declarat pentru Ziarul BURSA: "Poluarea masivă este un factor determinant care predispune persoanele la orice infecţie respiratorie. În marile aglomerări urbane, poluarea aerului influenţează răspândirea epidemiei. S-a demostrat că particulele de praf ţin destul de mult timp noul coronavirus şi cresc riscul infectării directe a persoanelor. Cetăţenii din aglomerările urbane unde calitatea aerului este scăzută vor fi mult mai predispuşi să contracteze formele severe ale noii epidemii".

Experţii constată o mare suprapunere între populaţiile cele mai vulnerabile în timpul focarului de coronavirus şi cele mai afectate de aerul poluat. Ei susţin că problemele de sănătate cauzate oamenilor de poluarea aerului îi fac pe aceştia mai vulnerabili în faţa noului coronavirus. La fel s-a întâmplat şi în cazul epidemiei cu SARS 2003, când oamenii de ştiinţă au constatat că 84% dintre decesele cauzate de boala respectivă au fost înregistrate în regiunile cu o poluare masivă a aerului, se arată într-un material publicat de New York Times în ediţia din 2 decembrie 2019.

• Patru incidente, în trei săptămâni

Conform informaţiilor oferite de Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, în Capitală au fost înregistrate joia trecută, la ora 23:00, valori de două ori mai mari ale particulelor poluante mari decât limita maximă admisă. Cantitatea de particule mari de praf, adică PM 10 - o componentă a indicelui, a înregistrat depăşiri de 1289%.

Ministerul Mediului a anunţat printr-o postare pe pagina oficială de Facebook că aceste creşteri vin în contextul vântului care a suflat cu putere şi a adus praful de pe câmpurile din jurul Bucureştiului.

Gabriela Băncilă - Şeful centrului naţional de prognoze meteorologice a spus: "Vântul a atins viteze de până la 50-58 de km pe oră, această circulaţie a aerului a fost una intensă a fost una predominant estică adică vântul a bătut din spre est spre vest existând posibilitatea, în contextul acestei configuraţii atmosferice, ca particulele de praf din imediata apropiere a Capitalei să fie transportate în zona Bucureştiului".

Datele Ministerului Mediului sunt confirmate şi de reţeaua internaţională de monitorizare a calităţii aerului, World Air Quality Index (IQ Air). Conform indicatorilor măsuraţi la nivel global, vineri dimineaţă aerul din Bucureşti era foarte poluat, fiind cotat ca defavorabil total sănătăţii, în timp ce la prânz valoarea scăzuse la 163, cu PM 2,5 de 75 micrograme pe metru cub ceea ce îl menţinea în continuare nesănătos pentru organismul uman.

Amintim că, la mijlocul săptămânii trecute, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a transmis o avertizare către Primăria Capitalei, după ce a fost înregistrat un eveniment similar cu cel de vineri noapte: creşteri de PM 10, pe fondul resuspensiei particulelor grosiere de la sol, fenomen favorizat tot de vântul puternic. Totodată, în urmă cu opt zile, ministerul de resort a semnalat o altă poluare a aerului din municipiul Bucureşti.

Dacă la toate acestea, adăugăm şi poluarea masivă de la începutul lunii martie (când au fost înregistrate valori de poluare de până la zece ori mai mari decât limitele maxime admise), putem spune că, de la declanşarea epidemiei Covid-19 la noi în ţară şi până acum, Capitala a înregistrat de patru ori condiţiile necesare, din punct de vedere al calităţii scăzute a aerului, pentru ca persoanele infectate cu noul coronavirus să înregistreze forme mai grave ale bolii provocate de acesta.

Iar în cele patru cazuri de poluare, sancţiuni drastice au fost aplicate numai pentru incidentul grav de la începutul lunii martie, când valorile maxime admise au fost depăşite de 10 ori. În rest, de la Ministerul Mediului am auzit numai ameninţări la adresa unor edili, la adresa administratorilor gropilor de gunoi ecologice din preajma Capitalei, dar nu am mai înregistrat nicio sancţiune.

• Poluarea din Wuhan, factor de agravare a Covid-19 la începutul pandemiei

Rolul poluării aerului în agravarea Covid-19 nu trebuie neglijat susţin specialiştii.

Medicul Adrian Marinescu ne-a mai spus: "Calitatea aerului respirat în marile aglomerări urbane are o mare importanţă în privinţa formelor bolii provocate de noul coronavirus. Nu întâmplător China este epicentrul iniţial al pandemiei actuale şi al epidemiilor din ultimii ani. În China este o aglomeraţie urbană cu o densitate foarte mare, la care se adaugă o poluare la cote foarte ridicate şi tradiţia din pieţe unde se vinde orice, fără o atentă verificare din punct de vedere sanitar-veterinar şi al sănătăţii alimentare".

Datele oficiale vin să argumenteze afirmaţiile specialistului de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş.

Conform monitorizărilor şi statisticii realizate de reţeaua globală IQ Air, anul trecut Wuhan s-a situat pe locul 176 între cele mai poluate oraşe ale lumii. În raportul întocmit de World Quality Air Index, se observă o creştere a poluării în Wuhan pe parcursul lunii noiembrie şi, în special în luna decembrie. Amintim că primul caz de Covid-19 a fost înregistrat în Wuhan în 17 noiembrie 2019, iar în luna decembrie numărul cazurilor a crescut exponenţial.

Conform raportului întocmit de IQ Air, anul trecut 115 dintre localităţile Chinei se regăseau în primele 200 dintre cele mai poluate aşezări din lume, din punct de vedere al calităţii aerului respirat.

Accentuarea poluării aerului în perioada septembrie-noiembrie în provincia Hubei şi în oraşul Wuhan a fost studiată în trecut şi de profesorii chinezi Bo Zhu, Yu Zhang, Nan Chen şi Jihong Quan. Aceştia arată, într-un studiu publicat în urmă cu patru ani, că, între 1 septembrie şi 31 octombrie, în zonele respective, concentraţiile medii zilnice de PM10, PM 2.5 şi O3 au depăşit cu 101,8, ìg / m3 limitele zilnice publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Ei arată că PM 2.5 pătrunde adânc în plămâni şi chiar intră în fluxul sanguin. S-a demonstrat că agravează astmul, generează tulburări pulmonare şi creşte riscul de atac de cord şi accident vascular cerebral.

• Plămânii inflamaţi de poluare, fără apărare în faţa SARS-COV-2

Rolul poluării aerului în agravarea formelor bolii provocate de noul coronavirus a fost menţionat şi într-un articol publicat în 21 martie 2020 de Los Angeles Times. Autorul arată că persoanele care locuiesc în zone cu o calitate scăzută a aerului sunt mai puţin rezistente în lupta cu noul coronavirus. Acest fapt este cauzat de poluarea aerului care, la fel ca fumatul, dăunează plămânilor şi le îngreunează combaterea infecţiilor respiratorii. Expunerea la particule mari şi fine inflamează plămânii pe termen lung, lăsându-i fără apărare în faţa noului virus.

În legătură cu noua pandemie, profesorul Aaron Bernstein, director al Centrului pentru Climat, Sănătate şi Mediu Global, din cadrul Universităţii Harvard (SUA) a declarat pentru Los Angeles Times: "Există o mulţime de dovezi că poluarea aerului creşte şansele ca cineva să facă pneumonie. Până acum (n.r. - 20 martie), nu avem dovezi directe cu COVID, dar aş fi surprins dacă poluarea aerului nu afectează riscul de infecţie cu COVID şi gravitatea bolii".

"Când un poluant intră în plămân, plămânul îl tratează ca pe un invadator străin şi iniţiază un întreg proces de apărare. Celulele încearcă să îndepărteze poluantul şi în timp asta epuizează energia, provocând inflamarea plămânilor. Odată ce plămânul este inflamat, capacitatea unui virus de a pătrunde este ridicată", a spus, pentru LA Times, Michael Jerrett, profesor în ştiinţele sănătăţii mediului, în cadrul UCLA.

Jerret susţine că, atunci când poluarea creşte, spitalele înregistrează, după câteva zile, o creştere a internărilor pentru pneumonie sau alte afecţiuni respiratorii ale persoanelor expuse la un aer poluat.

"În acest caz, probabil că poluarea nu contribuie neapărat la formarea bolii, dar o agravează", a precizat profesorul american Michael Jerrett.

La nivel global, poluarea aerului este cea mai mare ameninţare pentru sănătatea mediului, ucigând 7 milioane de oameni în fiecare an, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Mecanismul principal de afectare sunt particulele fine care pătrund adânc în plămâni şi provoacă boli precum accidentul vascular cerebral, boli de inimă, cancer pulmonar şi infecţii respiratorii, inclusiv pneumonie.