Ponta: "Nu putem recupera bani de la Ioan Becali, Noapteş, Samir, deoarece nu mai figurează cu bunuri"

Bunurile din hotărâri judecătoreşti penale ar trebui sechestrate rapid şi valorificate înainte de condamnare, prin soluţie constituţională, întârzirea împiedicând în prezent statul să recupereze bani de la Ioan Becali, Noapteş sau Samir, pe numele cărora nu mai există bunuri, spune premierul Ponta.

El a arătat că valoarea totală a creanţelor rezultate în urma hotărârilor judecătoreşti din cauze penale însumează 3,2 miliarde lei, din care 2,5 miliarde lei sunt aferente anului trecut, dar că din 163 hotărâri, doar 31 au fost trimise la ANAF.

"Hotărârile judecătoreşti trebuie să ajungă la ANAF şi să ajungă în timp, pentru că sunt încă foarte multe cazuri în care ajung după 4-5-6 ani, timp în care condamnatul are grijă să îşi înstrăineze din bunuri. Există şi o problemă cu durata procesului: dacă pui sechestru în 2006 pe o Dacie şi în 2014 este condamnat şi vrei să vinzi Dacia, nu o mai cumpără nimeni. De asemenea, nu te poţi duce să execuţi un apartament dacă este proprietar şi cel condamnat, şi soţul/soţia, trebuie găsite resurse ca ieşirea din indiviziune să se facă cât mai rapid. În acelaşi timp, dacă nu institui de la început sechestru pe bunuri care pot fi valorificate, degeaba o faci după 1-5 ani sau pe bunuri care nu au nicio valoare. De exemplu, Ioan Becali a fost condamnat în 2012 şi trebuie recuperată suma de 17 milioane lei, dar nu figurează cu niciun fel de bun înscris şi evident că nu se va recupera niciun leu, neavând bunuri înscrie. Un alt caz, Sprânceană Samir (om de afaceri din Craiova-n.r.), 71 milioane lei, de asemenea nu figurează cu absolut niciun bun deşi la începutul procesului a avut bunuri, dar nepunându-se sechestru de la început, nu mai figurează cu bunuri la administraţia financiară", a spus Ponta, într-o conferinţă de presă organizată pentru a marca lansarea în dezbatere publică a proiectului de act normativ pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Identificare a Bunurilor Indisponibilizate.

O altă situaţie prezentată de Ponta este cea a fostului director al CFR Alexandru Noapteş, care ar trebui să achite 6 milioane lei, dar entru care singura avere înregistrată este un autoturism Fiat 500.

Premierul a arătat astfel că ar fi nevoie să fie găsită o soluţie constituţională prin care bunul sechestrat să fie valorificat imediat şi ulterior statul să îi restituie suma unei persoane, în cazul în care aceasta este declarată nevinovată.

"Dacă putem să găsim soluţia constituţională prin care bunul sechestrat să fie valorificat imediat şi după aceea, dacă hotărârea este de condamnare, rămâne bine stabilit, dacă hotărârea este de achitare, statul îi dă înapoi celui declarat nevinovat suma respectivă. Dacă stau cu bunul opt ani, evident că apare degradarea chiar şi în cazul imobilelor. Trebuie să acţionăm din primul moment dacă vrem să recuperăm ceva", a spus Ponta.

Ponta a precizat totodată că este nevoie ca şi hotărârea judecătorească să prevadă condiţii realizabile, prezentând ca exemplu situaţia unei persoane condamnate să plătească 108 milioane lei, dar care achită o treime din pensia lunară, neavând bunuri, astfel că prejudiciul va fi recuperat în 108.000 ani,.

La finele lunii februarie, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Victor Ponta, şeful DNA, Codruţa Kovesi, a arătat că hotărârile judecătoreşti definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, sumă care, dacă ar fi fost executată şi recuperată, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor într-un an.

"Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat. Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infacţionale în sumă de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar fi putut asigurat fondul de slaraii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor din România într-un an de zile. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri", a spus atunci procurorul şef al DNA.

Ulterior, premierul Victor Ponta a apreciat însă că ideea conform căreia ANAF nu este performantă în recuperarea prejudiciilor, invocată la ultimul bilanţ al DNA, a fost "o mică păcăleală", el arătând că este nevoie de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

"Critica nu e la ANAF. Dacă ne dă instanţa hotărâri definitive şi irevocabile şi nu se spune că sechestrul e o maşină care, în loc să valoreze 100.000 euro, valorează 5.000 euro, sigur că noi recuperăm", a spus Ponta.

În replică, Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis că premierul creează o "confuzie gravă" prin faptul că pune la îndoială datele referitoare la recuperarea prejudiciilor, prezentate de DNA la bilanţ, Victor Ponta încercând astfel să justifice gradul scăzut de recuperare a produselor infracţionale de către ANAF.

"În încercarea de a justifica gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor, de către ANAF (instituţie aflată în subordinea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor) premierul Victor Ponta afirmă că "e aşa, o mică păcăleală" faptul că ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - n.red.) nu ar recupera decât 10% din prejudiciile constatate în dosarele penale, pretinzând că, în realitate, nu ar exista hotărâri judecătoreşti care să impună această recuperare, ci doar sechestre ce nu ar putea să angajeze ANAF în recuperarea prejudiciilor", transmitea DNA.

Direcţia Naţională Anticorupţie mai preciza că aceste hotărâri judecătoreşti sunt executorii, iar instituţia abilitată să le pună în aplicare, în sensul recuperării efective prejudiciilor, este ANAF.

La rândul său, ANAF argumenta, într-un document prezentat premierului Ponta, că lipsa unei baze de date naţionale cu deciziile instanţelor, dosare cu autori necunoscuţi şi "firme fantomă", absenţa cumpărătorilor la licitaţiile cu bunuri confiscate şi persoanele fără venit din închisoare sunt câteva dintre cauzele pentru care recuperare prejudiciilor este scăzută.