Ponta: UDMR nu a pus nicio condiţie legată de steaguri pentru participarea la guvernare

• Update 12:30 Kelemen: "Dacă UDMR acceptă intrarea la guvernare, va fi un lucru bun şi pentru România"

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, astăzi, la Consiliul Reprezentanţilor Unionali de la Târgu Mureş, că, dacă Uniunea va accepta să intre la guvernare, "va fi un lucru bun şi pentru România", scriu surse din presă.

Domnia sa a spus că UDMR a înregistrat, în cei 25 de ani de existenţă, şi succese, şi eşecuri, care, însă, nu i-au abătut din cale pe reprezentanţii săi. Kelemen a arătat că maghiarii i-au confirmat prin vot pe reprezentanţii UDMR, cu peste 80% dintre sufragiile comunităţii, politicienii UDMR având, astfel, o răspundere mare, de a îi reprezenta atât pe cei care i-au votat, cât şi pe cei care nu i-au votat.

"Am primit peste 80 la sută din voturi, ne-am asumat reprezentarea comunităţii în integralitatea ei, este obligaţia noastră să ducem cauza maghiarimii din România înainte. Suntem din nou într-un prag de decizii importante în 2014", a afirmat Kelemen Hunor, adăugând că de fiecare dată pentru UDMR au contat interesele magharilor din Transilvania, Uniunea luând în considerare factori importanţi de fiecare dată când a adoptat "decizii curajoase".

O astfel de hotărâre, în opinia politicianului, se referă la situaţia politică a ţării noastre, după scindarea USL de zilele trecute, "o alianţă de 70 la sută care a condus ţara, dar nu e sigur că a şi guvernat-o".

Preşedintele UDMR a spus că, dacă va accepta invitaţia premierului Victor Ponta de a intra la guvernare, Uniunea va trebui să reprezinte interesele comunităţii maghiare şi să aducă "un plus de valori" referitoare la acestea într-o coaliţie în care toţi se preocupă de interesele proprii, Kelemen adăugând că, dacă Uniunea va accepta să intre la guvernare, "va fi un lucru bun şi pentru România".

"M-a sunat Ponta, am spus da, să discutăm condiţiile, dacă se pot crea condiţiile unei guvernări optime. Am acceptat invitaţia la tratative, mâine, poimâine vom încerca găsim o formulă care să facă posibilă guvernarea comună. Pentru această decizie vom cere un mandat, împuternicire de la CRU, să putem duce tratative. (...) În aceste zile, s-a vorbit de intrarea la guvernare UDMR şi în media din România s-a creat o isterie antimaghiară, s-a dorit crearea aparenţei că intrarea UDMR la guvernare ar dăuna României. Eu spun că, dacă UDMR acceptă, va fi un lucru bun şi pentru România", a spus Kelemen Hunor.

Şeful UDMR a arătat că, pentru formaţiunea domniei sale, acceptarea intrării la guvernare nu are nicio conotaţie ideologică, pentru că drepturile comunităţii la educaţie, utilizarea limbii materne "nu sunt probleme de stânga sau de dreapta" şi, dacă va lua această decizie, Uniunea va trebui să ducă în Guvern valorile din programul său, pe care le-a reprezentat peste tot în Europa şi o va face şi în continuare. Kelemen Hunor a arătat că se cunosc riscurile, în situaţia în care UDMR nu acceptă "un rol la guvernare", pentru că, de când e în opoziţie, a constatat că au fost depuse "destul de multe proiecte legislative" care nu sunt favorabile comunităţii maghiare din România şi că există "sentimente antimaghiare".

"De fiecare dată când UDMR a participat la guvernare, cetăţenii maghiari din România s-au simţit mai în siguranţă. De când nu mai suntem, există încercări de a ne limita drepturile deja obţinute, de a ne reduce rezultatele din ultimii 25 de ani", a spus Kelemen Hunor.

Domnia sa a făcut referire la un raport american privind drepturile omului şi minorităţilor, în care se menţionează pe larg problemele comunităţii maghiare din Ardeal, precum drepturile lor, "steagul secuilor", prefecţi, problemele educaţiei universitare, UMF Târgu Mureş, afirmându-se că "sistemul juridic e folosit pentru limitarea drepturilor minorităţilor".

"Sunt o serie de probleme de care vorbim şi noi. Nu trebuie să fie o întâmplare, ci un semnal pentru viaţa politică din România. Pentru noi, în orice caz, singura intepretare a acestui text e că, în România, problema drepturilor minorităţilor nu e complet rezolvată", a susţinut acesta.

Kelemen Hunor a arătat că mandatul pe care li-l cere delegaţilor CRU se referă la ducerea unor tratative, după invitaţia de a intra la guvernare şi că, dacă îl va primi, în "pachet" se regăsesc trei mari capitole - interesele minorităţii maghiare din Ardeal, probleme economico-sociale şi respectiv cele de infrastructură, de la autostrada "Transilvania" la infrastructura din mediul rural şi cea din oraşele mari.

"Cred că în condiţiile date, la Consiliul Permanent de luni vom fi în stare să luăm decizii. Eu sper ca această dezbatere politică să nu înceapă prin teme geografice, să nu vorbim dacă există sau nu secuimea. Dacă raportul politic american ne spune că există secuime, mă gândesc că din Bucureşti nu se poate vedea altfel", a spus el.

Kelemen a adăugat că, după decizia CCR referitoare la modificarea Constituţiei, prin care această instituţie "şi-a depăşit competenţele", apreciază că în 2014 nu se poate modifica actul fundamental, deşi consideră în continuare că este nevoie de acest lucru.

"Nu ştiu când putem vorbi de o nouă modificare a Constituţiei. În condiţiile date, nu văd posibilă stabilirea unor noi regiuni administrative şi nu sunt acord cu crearea unor regiuni în detrimentul maghiarilor. Această problemă nu trebuie rezolvată de pe o zi pe alta, ci în mod foarte hotărât să ne reprezentăm obiectivele, să ne căutăm parteneri, posibilităţi pentru a apăra toate valenţele statului de drept. Întrebarea e dacă vom găsi mijloace să apărăm interesele comunităţii", a afirmat el.

Preşedintele UDMR a spus că există în acest moment trei variante pentru UDMR - rămânerea în opoziţie, calea "de mijloc", adică de a susţine Guvernul prin voturile reprezentanţilor Uniunii din Parlament, care "vor fi solicitate o vreme, aceasta e sigur" sau de a-şi asuma "un rol la guvernare şi răspunderea aferentă", cu condiţia împlinirii unor criterii şi luarea în considerare a intereselor comunităţii maghiare din Ardeal.

"Oricare variantă prezintă riscuri de care trebuie să vorbim deschis. Prin fracţiunile noastre din Parlament putem asigura majoritate parlamentară, stabilitate. E important pentru maghiarii din România, e important într-o perioadă în care lumea se încinge în jurul nostru, în est, sud-est, vedem destul de multe probleme în vecinătăţile României. Condiţiile economice ar fi puse în pericol de o criză guvernamentală, e în interesul nostru să avem stabilitate. (...) Pentru noi, alegerea nu se face între o ideologie sau alta, noi am ales acum 25 de ani. Însă dacă condiţiile nu sunt favorabile pentru noi şi nu participăm la guvernare, nu trebuie să regretăm pe urmă. Trebuie să dezbatem şi să luăm decizii cu simţ al răspunderii maxim. Oricare ar fi decizia aici, trebuie reprezentată împreună. În solidaritate şi unitate stă forţa noastră. Închei cerându-vă să vă gândiţi cu maximă responsabilitate la aceste probleme, luni în Consilul Permanent al Uniunii vom lua cea mai bună decizie pentru comunitatea maghiară din Ardeal şi Uniune", a conchis Kelemen Hunor.

---

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, la Roma, că UDMR nu a pus nicio condiţie privind arborarea steagului secuiesc pentru participarea la guvernare, adăugând că, atât timp cât legile României şi standardele UE se respectă, nu se pune problema prigonirii vreunei minorităţi sau autorităţi locale.

Întrebat dacă UDMR a cerut să se arboreze steagul secuiesc pe clădiri pentru a participa la guvernare, Ponta a răspuns: "Dar nu au pus nicio asemenea condiţie".

Întrebat dacă UDMR a cerut să se renunţe la procese pe această temă care ar fi în curs, premierul a răspuns: "Nu se poate renunţa la procese, dar, din punctul meu de vedere, punct de vedere pe care l-am susţinut împreună cu domnul Antonescu, amândoi am susţinut acest lucru, şi anume acela că, atâta timp cât pe toate clădirile aparţinând autorităţilor locale apare în mod clar steagul României şi steagul Uniunii Europene, dacă alături de steagul României şi al Uniunii Europene sunt puse însemne ale autorităţilor locale, fie că e vorba de Gorj sau de Teleorman, fie că e vorba de Harghita, e în regulă".

Potrivit premierului, cât timp sunt respectate legile României şi standardele europene, nu se pune problema de a prigoni vreo autoritate locală sau vreo minoritate. "Ceea ce e important pentru noi este să ştim că trăim în România, că trăim în UE şi că trăim în comunităţi locale - cred că dacă ieşim şi mergem până la Primăria Romei o să vedem steagul Romei, dacă ieşim de aici în regiunea Lazio, o să vedem însemnele celor din Lazio, dar întotdeauna este steagul UE şi steagul Italiei şi alături de ele însemnele autorităţilor locale. Din punctul meu de vedere, repet, am discutat şi cu domnul Antonescu de multe ori, am fost de acord asupra acestui lucru, cred că şi domnul Blaga va fi de acord, cred că orice om care nu foloseşte discursul naţionalist, şovin, în politică, atâta timp cât respectăm legile României şi standardele europene, nu se pune problema de a prigoni vreo autoritate locală sau vreo minoritate", a spus Ponta.

Preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, a declarat, vineri, la Alexandria, că reprezentanţii UDMR nu au pus "condiţii nenegociabile" în discuţiile cu reprezentanţii PSD, menţionând însă că nu vor fi acceptate "steaguri pentru anumite ţinuturi sau minorităţi" care să fie arborate în teritoriu.

Dragnea a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, care au fost condiţiile UDMR pentru a accepta intrarea la guvernare alături de USD. "Nu au venit cu condiţii < avem o listă de condiţii nenegociabile şi le facem pe astea >. Nu, discutăm de programul de guvernare, discutăm de fomula guvernamentală, discutăm o anumită pondere în structurile administrative, centrale şi locale, astea sunt discuţiile", a spus Dragnea.

Liderul PSD a menţionat că noul guvern USD va prelua programul USL, care poate fi completat cu propuneri din partea UDMR sau altor partide din viitoarea coaliţie, însă "trunchiul principal rămâne programul de guvernare al USL".

De asemenea, preşedintele executiv al PSD a menţionat că nu se pune problema în discuţiile cu reprezentanţii UDMR pentru acceptarea arborării de steaguri ale ţinuturilor sau minorităţilor naţionale.