Porneşte tiparniţa Federal Reserve şi pentru administraţiile locale din SUA?

Primarul din Detroit, David Bing, a anunţat recent că 20% din oraş nu va mai beneficia de servicii publice cum sunt colectarea gunoiului, iluminarea stradală, repararea drumurilor şi asigurarea ordinii publice de către Poliţie. Prăbuşirea industriei auto, peste care s-a suprapus cea a pieţei imobiliare, a transformat metropola de odinioară într-o junglă urbană.

"Motor City" nu este singurul oraş din SUA care se confruntă cu o situaţie financiară dezastruoasă, rezultată în urma unei "dezvoltări" pe datorie. Din Los Angeles până în Chicago, cu escală în Miami şi Camden din New Jersey, municipalităţile nu mai fac faţă obligaţiilor curente de plată, asta fără a mai aminti povara uriaşă a obligaţiilor viitoare pentru plata pensiilor şi a cheltuielilor aferente programului Medicaid (n.a. programul de asistenţă medicală pentru săraci, al căror număr a depăşit 48 de milioane la nivel naţional, finanţat şi de către guvernul federal).

Estimări ale profesorilor de la University of Chicago şi Northwestern University arată că deficitul de finanţare cumulat pentru programele de pensii ale statelor federale se ridică la circa 3,2 trilioane de dolari, conform unui articol de pe site-ul Forbes din ianuarie 2010.

Dimensiunea extraordinară a datoriilor municipale face inevitabilă declanşarea unui lanţ al falimentelor locale, dacă Federal Reserve nu va trece şi la monetizarea acestora.

Banca centrală americană a "salvat" întâi marile bănci americane, prin iniţierea unui program de relaxare cantitativă în cadrul căruia le-a cumpărat activele toxice. Apoi a venit rândul guvernului federal, ale cărui obligaţiuni au început să fie cumpărate înainte să se usuce cerneala de pe emisiunile primare.

Acum încep să fie vedete în presă datoriile administraţiilor locale şi cele ale statelor federale. În perioada boom-ului imobiliar, veniturile din impozitele pe proprietate au generat iluzia prosperităţii, dar acestea nu au fost de ajuns.

De la 1,185 trilioane de dolari în T1 2000, datoriile totale ale adminis-traţiilor locale din Statele Unite au crescut până la 2,417 trilioane în T3 2010 (vezi graficul 1), fără ca cele două recesiuni oficiale din această perioadă să reprezinte piedici semnificative. Cifrele anterioare nu includ şi datoriile aferente fondurilor locale de pensii (vezi grafic 1).

Emisiunile de obligaţiuni municipale au explodat, pe fondul tendinţei de scădere a dobânzilor (vezi graficul 2), alimentată de politica monetară a Fed-ului. Acest segment de piaţă mai benficiază şi de un avantaj important pentru investitori: pentru dobânzile încasate de pe urma obligaţiunilor municipale nu se plăteşte, în general, impozitul federal pe venit (vezi grafic 2).

Declanşarea crizei financiare în 2007 a determinat şi o creştere a cos-turilor de finanţare pentru obligaţiunile municipale. Iniţierea programului federal de subvenţionare a dobânzilor (n.a. Build America Bonds), în februarie 2009, a permis reluarea tendinţei descrescătoare a dobânzilor, dar a mărit semnificativ şi gradul de îndatorare al administraţiilor locale.

Refinanţările facile au permis menţinerea numărului falimentelor la un nivel scăzut, care a generat un fals sentiment de siguranţă în rândul investitorilor. Conform datelor de la Moody"s, din 1988 au intrat sub protecţia legii falimentului 170 de municipalităţi din SUA, un număr considerat nesemnificativ pe piaţă.

Dar criza financiară s-a transformat în Marea Recesiune. Pentru prima dată de la Marea Depresiune din anii "30, veniturile din impozitele pe vânzări, venituri personale şi proprietate au înregistrat un declin sincronizat, după cum se arată într-o analiză de la Institutul Milken. Administraţiile locale şi cele de la nivelul statelor federale se confruntă, acum, pe lângă datoriile curente şi a celor din cadrul fondurilor de pensii, şi cu o explozie a volumului ajutoarelor sociale şi de şomaj.

Încă din luna iunie, Bloomberg scria că 46 de state federale se confruntă cu deficite similare celui din Grecia, valoarea cumulată a acestora fiind de peste 100 de miliarde pentru anul fiscal care se va încheia în iunie 2011.

Comparaţia cu Grecia nu este forţată absolut deloc, în condiţiile în care numeroase state au utilizat şi instrumente swap pentru reducererea costului dobânzilor. Bloomberg scrie că New Jersey va emite obligaţiuni în valoare de circa 2 miliarde de dolari la începutul anului viitor, majoritatea sumelor atrase fiind utilizate pentru lichidarea unor contracte swap de 1,7 miliarde de dolari.

Această situaţie disperată l-a determinat pe Chris Christie, guvernatorul statului New Jersey, să declare recent, în cadrul unui intreviu pentru emisiunea "60 Minutes" de la CBS, că "a sosit ziua judecăţii". Reducerile de personal au devenit, în noile condiţii, doar nişte măsuri paleative, care trebuie completate cu reduceri ale cheltuielilor cu educaţia şi pensiile, considerate altădată domenii de neatins, echivalente cu sinuciderea politică a celui care le-ar fi propus.

Într-o analiză recentă, Fitch Ratings arată că probabilitatea defaultului este mai mare în cazul obligaţiunilor municipale emise pentru finanţarea unor proiecte neesenţiale. Dar de ce a fost nevoie de creşterea datoriilor pentru realizarea lor, dacă tot sunt neesenţiale? Întrebarea este retorică, desigur. Chiar şi pentru proiectele considerate de importanţă majoră, este greu de justificat supraîndatorarea, dar aceasta a fost cea mai uşoară cale către "realizări măreţe", fără o majorare a taxelor şi impozitelor locale, cu efecte negative din punct de vedere electoral.

California este "vedeta" acestei crize a datoriilor locale din Statele Unite, după o perioadă îndelungată de cheltuieli nesustenabile, care nu au putut fi susţinute nici măcar de nivelul ridicat al fiscalităţii. Deficitul său de finanţare se apropie de 25 de miliarde dolari, în condiţiile unei rate a şomajului de peste 12%. "Am trăit într-o ţară a fanteziei. Este mult mai rău decât am crezut. Sunt şocat", a declarat Jerry Brown, care va prelua postul de guvernator al Californiei la începutul anului viitor, după ce a mai ocupat aceeaşi poziţie în perioada 1975 - 1983.

Deşi pare greu de crezut că dezas-trul financiar al Californiei poate fi depăşit, cazul există şi se numeşte Illinois. Auditorul situaţiilor financiare ale statului Illinois, Dan Haynes, a declarat că "zeci de mii, dacă nu sute de mii de persoane aşteaptă să fie plătite de către stat". În raportul pentru al doilea trimestru al anului fiscal 2010, început în aprilie 2010, Haynes arată că datoriile res-tante ale statului Illinois către furnizori se ridică la circa 9 miliarde dolari, în condiţiile unor scăderi cu pes-te 16% a încasărilor din impozitul pe profit şi cu peste 12% a celor din taxarea vânzărilor de produse şi servicii.

Deteriorarea accelerată a situaţiei financiare din Chicago a condus la sfârşitul dinastiei Daley, ai cărei reprezentanţi au ocupat fotoliul de primar în 42 din ultimii 55 de ani. După ce Richard Joseph Daley a condus cu o mână de fier oraşul în perioada 1955 - 1976, fiul său, Richard Michael Daley, îl conduce din 1989. Richard M. Daley, al cărui mandat se încheie în luna mai 2011, a anunţat că nu va mai candida, deoarece doreşte "să înceapă o nouă fază a vieţii". Populaţia oraşului Chicago nu prea are această opţiune, pentru că datoriile rămân.

Prichard, un orăşel din Alabama, a oprit recent plata pensiilor şi a încălcat, astfel, legea statului, un fenomen nemaiîntâlnit, după cum scrie New York Times. "Prichard este viitorul", a declarat pentru NYT fostul procuror al oraşului San Diego, care susţine că al doilea oraş din California trebuie să declare falimentul şi să-şi restructureze obligaţiile sale supradimensionate privind plata pensiilor.

Creşterea deficitelor de finanţare pare că se accelerează tocmai într-o perioadă în care statele nu vor mai avea la dispoziţie fondurile federale, alocate prin legea semnată de preşedintele Obama în februarie 2009 (American Recovery and Reinvestment Act). Programul federal, în valoare de 787 de miliarde dolari, se încheie la 1 ianuarie 2011.

În aceste condiţii, îngrijorarea investitorilor de pe piaţa obligaţiunilor municipale a crescut semnificativ, în ultima perioadă, fapt care se reflectă în ieşirile masive din fondurile mutuale specializate. Conform datelor de la ICI (Investment Company Institute), ieşirile nete din fondurile de obligaţiuni municipale au fost de 13,77 miliarde dolari, de la începutul lunii noiembrie 2010, după ce intrările nete au fost de 69 de miliarde, în 2009 şi de 32,23 miliarde în primele zece luni ale anului curent.

Restrângerea severă a opţiunilor de finanţare va obliga guvernul federal să reia programele de susţinere pentru administraţiile locale, dacă noua majoritate republicană din Camera Reprezentanţilor nu va forţa adoptarea unui cadru pentru falimentul lor controlat. Fără opţiunea falimentului, "succesul" programelor federale va fi garantat doar de pornirea tiparniţei Fed-ului, pentru o nouă acţiune nobilă de salvare a visului american.

Notă: Articolul reprezintă punctul de vedere al autorului, nu reflectă sau implică opiniile instituţiei unde acesta îşi desfăşoară activitatea şi nu reprezintă recomandare de investiţie.