Post-Brexit: În ce condiţii pot fi aplicate taxe vamale zero? Alte observaţii privind acordul comercial UE - Marea Britanie

După doi ani de incertitudini, discuţii şi negocieri, începutul de an a debutat cu o veste bună: încheierea Acordului Comercial între Uniunea Europeană (UE) şi Marea Britanie la finalul lui 2020.

Unul dintre elementele cele mai importante ale acestui Acord, din punct de vedere vamal, constă în posibilitatea aplicării, de la 1 ianuarie 2021, a unor preferinţe tarifare, respectiv taxe vamale cu nivel zero, asupra importurilor de bunuri în UE din Marea Britanie şi viceversa.

Aplicarea acestor preferinţe tarifare la import este condiţionată de caracterul originar al bunurilor. Cu alte cuvinte, fără a intra în detalii, pentru a nu fi aplicabile taxe vamale "erga omnes", deci pentru a beneficia de tratament preferenţial la importul în UE din Marea Britanie, bunurile în cauză trebuie să fie originare în Marea Britanie potrivit regulilor de origine preferenţială prevăzute de Acord. Această origine trebuie, totodată, dovedită autorităţilor vamale competente conform modalităţilor stabilite de Acord. Fiind vorba despre un Acord bilateral, acelaşi principiu este aplicabil şi viceversa, respectiv în cazul importurilor în Marea Britanie din UE.

Un alt aspect important privind originea bunurilor se referă la necesitatea efectuării unei (re-)evaluări a originii preferenţiale UE a produselor finite în contextul acordurilor de origine preferenţială încheiate deja de UE cu alte ţări/teritorii terţe, în situaţia care în componenţa acestor produse finite intră materii prime originare din Marea Britanie.

În ciuda eliminării acestor bariere tarifare reprezentând taxe vamale, trebuie avut în vedere că Acordul nu exonerează operatorii economici de stabilirea corectă atât a încadrării tarifare, cât şi a valorii în vamă la importul bunurilor în UE. Nestabilirea corectă a acestora din urmă poate atrage după sine, pe de-o parte, aplicarea unor amenzi contravenţionale şi, pe de altă parte, TVA suplimentară la import, precum şi dobânzi şi penalităţi de întârziere aferente.

În ceea ce priveşte produsele accizabile, impactul generat de ieşirea Marii Britanii din UE este unul major din mai multe perspective ce vizează o serie de aspecte cum ar fi deplasarea acestora în regim suspensiv de la plata accizelor, obligativitatea marcării anumitor produse accizabile, precum şi deţinerea/obţinerea anumitor licenţe pe teritoriul României, etc.

În cazul exportului bunurilor din UE către Marea Britanie, operatorii economici din Marea Britanie care desfăşoară operaţiuni vamale de export pe teritoriul UE trebuie să ţină cont că legislaţia vamală unională prevede, printre altele, că exportatorul trebuie să fie o persoană stabilită pe teritoriul vamal al UE. În altă ordine de idei, în absenţa unei prezenţe pe teritoriul vamal al UE, operatorii economici care sunt stabiliţi doar în Marea Britanie nu mai îndeplinesc condiţiile de a acţiona ca exportator din punct de vedere vamal în UE, de la 1 ianuarie 2021. De menţionat în acest context este că, încă de la finalul lunii august 2019, legislaţia vamală din România nu a mai permis operatorilor economici nestabiliţi pe teritoriul vamal al UE să efectueze operaţiuni de export definitiv din România.

Operatorilor economici aflaţi în situaţia descrisă mai sus le recomandăm să efectueze totodată o (re-)evaluare a structurilor de afaceri (şi) din perspectiva TVA, date fiind modificările de anul trecut aduse legislaţiei fiscale din România care reglementează scutirea de TVA la export.

Nu în ultimul rând, operatorii economici din Marea Britanie care sunt nestabiliţi pe teritoriul vamal al UE (mai) trebuie să reţină că, de la 1 ianuarie 2021, pot efectua operaţiuni de import definitiv care nu au caracter ocazional doar prin modalitatea reprezentării indirecte.