POTRIVIT GOLDMAN SACHS Preţurile globale ale mărfurilor vor fi susţinute de mediul economic, de la jumătatea lui 2023

Mediul economic global va fi mai favorabil pentru mărfuri începând cu jumătatea anului 2023, faţă de 2022, în baza aşteptărilor potrivit cărora dolarul va mai pierde teren, dar şi a redeschiderii economiei Chinei după restricţiile Covid-19, care va stimula apetitul pentru risc, estimează un analist Goldman Sachs, citat de Reuters.

Conform sursei citate, preţurile mărfurilor - de la petrol la metale - au fost afectate anul acesta de un dolar american puternic, în condiţiile în care Rezerva Federală (Fed - banca centrală a SUA) a majorat agresiv ratele dobânzilor ca să reducă inflaţia.

Goldman Sachs se aşteaptă ca Fed să întrerupă înăsprirea politicii sale monetare până în al doilea trimestru al anului viitor, ceea ce va pune presiune pe dolar şi va oferi o oarecare relaxare pieţei mărfurilor.

"Pe măsură ce ne îndreptăm spre jumătatea anului 2023, mediul economic va deveni mult mai favorabil pentru mărfuri şi în special pentru cupru", a declarat, la CRU World Copper Conference Asia, Nicholas Snowdon, strateg pentru metale la Goldman Sachs. Conform afirmaţiilor sale, în 2022, dolarul american puternic a fost un factor-cheie care a generat scăderea preţului cuprului, în ciuda unui deficit în aprovizionarea cu acest metal, estimat la aproximativ 200.000 de tone. Reuters aminteşte că un dolar puternic face ca mărfurile denominate în moneda americană să fie mai scumpe pentru deţinătorii altor valute.

"Credem că dolarul puternic a generat peste două treimi din declinul preţului cuprului în acest an", a mai spus Snowdon.

• Statele UE, nemulţumite de propunerea Comisiei Europene privind plafonarea preţului gazelor la 275 de euro/MWh

Cele 27 de state membre ale UE şi-au exprimat ieri dezacordul faţă de o propunere venită de la Executivul comunitar, privind plafonarea preţului gazelor la 275 de euro/MWh, un plan care a generat critici atât din partea susţinătorilor, cât şi a oponenţilor unei astfel de măsuri, transmite Reuters.

După mai multe luni de dispute, Comisia Europeană a propus marţi un mecanism pentru plafonarea preţului gazelor naturale, înaintea reuniunii de astăzi a miniştrilor europeni ai Energiei, la care vor fi discutate noi măsuri pentru contracararea crizei energetice înainte de venirea iernii.

Plafonul avut în vedere de Executivul comunitar ar urma să intre automat în vigoare atunci când preţurile la hub-ul de gaze TTF ar depăşi nivelul de 275 de euro/Megawatt oră timp de două săptămâni consecutive şi atunci când preţurile TTF vor fi mai mari cu 58 de euro faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare, conform Agerpres.

Însă, propunerea Comisiei a fost ridiculizată de susţinătorii unei intervenţii decisive pe piaţă pentru a coborî preţurile la gaz, care în luna august au atins un nivel record, după ce Rusia a redus livrările spre UE.

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a spus că nivelul de preţ propus de Executivul comunitar este "foarte ridicat", în timp ce un alt diplomat a arătat că "este un plafon care nu va acţiona ca un plafon".

În conformitate cu condiţiile pentru declanşarea plafonului propuse de Comisie, acesta nu ar fi intrat în vigoare la finele lunii august, când preţurile au atins un nivel record, ceea ce în opinia susţinătorilor unui plafon face inutil mecanismul propus de Comisie.

Firma de consultanţă Eurointelligence a apreciat că criteriile propuse de Comisie pentru plafonul de preţ "au fost concepute în mod special pentru ca plafonul să nu fie utilizat, cu alte cuvinte, plafonul nu este destinat în realitate pentru a plafona preţurile".

Potrivit surselor citate de Reuters, sunt până la 15 state membre UE care cer un plafon concret impus preţului gazelor naturale. Printre aceste state se numără Belgia, Polonia, Italia şi Grecia care ameninţă să blocheze celelalte măsuri ce vor fi supuse aprobării la reuniunea miniştrilor europeni ai Energiei, dacă pachetul nu va conţine un plan concret pentru a evita preţurile excesive.

De cealaltă parte se află un grup mic de sate membre UE, dar este vorba de ţări puternice conduse de Germania, prima economie europeană. Împreună cu Ţările de Jos, Suedia şi Finlanda, acest grup susţine că un plafon de preţ i-ar face pe furnizori să îşi vândă în altă parte gazele şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru reducerea consumului de gaze.

Ca răspuns la aceste îngrijorări, Comisia a informat că urmărirea evoluţiei preţurilor globale ale gazelor lichefiate ar asigura că furnizorii vor continua să vândă gaze Europei. De asemenea, Executivul comunitar a propus ca economisirea obligatorie a gazelor să intre automat în vigoare dacă plafonul de preţ va fi activat.

Cu toate acestea, un diplomat european de rang înalt a spus că această propunere nu rezolvă "problemele fundamentale" ridicate de un plafon.

"Suntem foarte, foarte îngrijoraţi cu privire la riscurile care există. Ar fi o încercare foarte, foarte riscantă. Economisire, economisire, economisire. Şi mai multe regenerabile în mixul energetic. Aceasta este prima şi singura soluţie la criza în care ne aflăm", a spus diplomatul european citat de Reuters.

Statele membre UE trebuie să aprobe propunerea Comisiei pentru ca aceasta să devină lege, însă având în vedere diferenţele mari de opinie care există în prezent, sunt speranţe foarte mici că miniştrii Energiei vor putea să cadă de acord asupra detaliilor la reuniunea de astăzi.