POTRIVIT PLANURILOR URBANISTICE, Vom avea spaţii de birouri şi parcări pe Bulevardul Uranus

Autorităţile au dispus construcţia unui zid de beton, din panourile care susţineau şinele de tramvai, în jurul Halei Matache, pentru protecţia acesteia. De luni bune, însă, monumentul istoric a fost devastat de hoţi, care au furat din clădire atât geamurile, cât şi mare parte din acoperiş şi din elementele care-l sprijineau.

Cei interesaţi de modul în care va arăta zona Matache îşi pot pune opiniile, până pe 15 martie, pe site-ul Primăriei Capitalei, unde au fost postate, spre dezbatere publică, trei planuri urbanistice zonale (PUZ) care stabilesc cum va arata Diametrala Buzeşti- Berzei-Uranus pe tronsonul dintre Calea Griviţei şi bulevardul Dinicu Golescu.

Cele trei PUZ-uri, aferente tronsoanelor Strada Berzei - Calea Griviţei - Strada Atelierului - Strada Cameliei; Strada Berzei - Strada Mircea Vulcănescu - Bulevardul Dinicu Golescu şi Strada Berzei - Strada Mircea Vulcănescu - Strada Baldovin Pârcălabu - Strada Cameliei, vor fi supuse aprobării în Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Printre altele, PUZ-urile prevăd faptul că Hala Matache va fi demolată şi mutată mai in spate, locaţia precisă fiind stabilită în cadrul unui concurs de arhitectură. Totodată, clădirile monument de pe Berzei 81 şi 89 vor fi mutate vizavi.

Proiectele supuse dezbaterii propun menţinerea parţială a clădirii din Strada Haralambie Botescu nr.18 şi rotirea faţadei acesteia pe un nou aliniament, după desfiinţarea porţiunii din această clădire afectată de lărgirea străzii.

De-a lungul Bulevardului Gării de Nord vor fi construite o serie de parcări, iar în rondul de la intersecţia Berzei cu Vulcănescu este permisă construirea unor clădiri cu înălţimea maximă de 25 de metri. Între Bulevardul Dinicu Golescu şi Strada Maramureş, precum şi în perimetrul cuprins între Strada Maramureş şi intersecţia Berzei cu Vulcănescu pot fi ridicate imobile cu o înălţime cuprinsă între 11 şi 21 de metri, potrivit documentelor citate.

Clădirile cu front la domeniul public constituit din străzile carosabile şi trotuarele lor, dar şi din aleile pietonale cu caracter comercial vor avea la parter funcţiuni cu acces public şi vitrine.

Printre altele, PUZ-urile admit amplasarea sediilor unor organisme internaţionale şi zonal-europene, clădirilor învăţământului superior de tip urban, asistenţei sociale, serviciilor medicale, străzi şi piaţete pietonale, plantaţii decorative, reclame, mobilier urban şi elemente de artă decorativă, sedii de companii şi firme în construcţii specializate pentru birouri, servicii financiar-bancare şi de asigurări, biblioteci, mediateci, poştă şi telecomunicaţii, hoteluri pentru turismul de afaceri şi alte spaţii de recepţie, expoziţii, galerii de artă, restaurante, cofetării, cafenele, baruri, terase, centre comerciale, magazine, galerii comerciale, comerţ cu obiecte de artă, casino, dancing, cinema, parcaje multietajate.

În acelaşi timp, pe tronsoanele amintite, sunt interzise activităţile productive poluante, construcţiile provizorii de orice natură, depozitele, staţiile de întreţinere auto, spălătoriile chimice etc.

De asemenea, la faţetele clădirilor nu vor fi utilizate suprafeţe vitrate de mari dimensiuni, culorile stridente şi imitaţiile de materiale şi nici nu vor fi utilizate impropriu materialele.

Este interzisă şi afectarea aspectului arhitectural al clădirilor prin dispunerea neadecvată a reclamelor pe plinurile faţadelor, parapete, balcoane etc., precum şi modificarea aspectului clădirilor existente prin tratarea diferită a finisajului parterului faţă de cel al nivelurilor superioare.

"Orice construcţie nouă sau modificarea uneia existentă trebuie să se înscrie armonios în zonă, fiind posibilă şi armonia prin contrast", arată PUZ-urile.

Acestea interzic imitaţiile de materiale ca piatra falsă, cărămida falsă sau lemnul fals.

Vor fi menţinute şi, în funcţie de nevoie, restaurate imobilele sau fragmentele de imobile înregistrate ca monumente pe Lista Monumentelor Istorice, pasajele de trecere (gangurile) pe sub imobilele enumerate.

Pentru imobilele neînscrise în Lista Monumentelor Istorice, dar catalogate prin Avizul Ministerului Culturii şi patrimoniului cultural ca având calitate arhitecturală, sunt permise lucrările de reconversie funcţională şi modificări interioare cu condiţia păstrării aspectului exterior.

În vederea evitării intervenţiilor care pot antrena un proces de distrugere a zonelor protejate, zonelor de protecţie ale monumentelor istorice şi altor elemente de patrimoniu cultural, până la aprobarea unui program de intervenţie pentru zonele adiacente diametralei, se vor institui interdicţii de construcţie pe durata de un an, cu excepţia intervenţiilor ce ţin de consolidare, reconstrucţie, renovare, restaurare, reabilitare, mansardare, realizarea de construcţii provizorii cu durata de viaţă de maxim doi noi.

Autorităţile subliniază că, indiferent de soluţia adoptată, inacţiunea în continuarea demersurilor va conduce la degradarea sistematică a zonei protejate şi a zonei centrale.

Documentele citate precizează că "Primăria Generală a Municipiului Bucureşti trebuie să demareze un program coerent de intervenţie în vederea regenerării zonei. Progamul de intervenţie trebuie să includă politici sociale, economice, de mediu, cuprinzând un set organizat de acţiuni axate pe îmbunătăţirea fizică a clădirilor şi a spaţiilor urbane, care, împreună cu alte acţiuni axate pe îmbunătăţirea fizică a clădirilor şi intervenţiile de regenerare fizică, administararea utilizatorilor, îmbunătăţirea spaţiilor fizice şi a imaginii urbane şi cu alte acţiuni sectoriale integrate fixează criteriile pentru intervenţiile de regenerare fizică, administrarea utilizărilor, îmbunăţirea spaţiilor fizice şi a imaginii urbane, protecţia peisajului şi a patrimoniului cultural".

Fiind unul dintre proiectele Municipiului Bucureşti care a creat o serie de controverse, ajungând în instanţă, în urma neînţelegerilor dintre instituţiile statului şi organizaţiile non-guvernamentale, bulevardul presupune o investiţie aproximativă de aproape 650 milioane de lei, din care partea de construcţii şi montaj reprezintă 180 de milioane de lei.

Dacă în urmă cu circa un an, autorităţile şi ONG-urile căzuseră de acord cu privire la modul în care va fi realizat proiectul de infrastructură, în prezent, acestea au, din nou, păreri contradictorii.

Reprezentanţii asociaţiilor de profil opinează că păstrarea Halei Matache şi restaurarea ei ar fi mai ieftină decât demolarea acesteia, proiectul de infrastructură putând fi realizat şi fără ca imobilul să fie dezafectat.

Arhitectul şef al Capitalei Gheorghe Pătraşcu ne-a spus, că, din contră, Diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus nu poate fi realizată dacă Hala Matache va rămâne pe loc.

Lungimea bulevardului va depăşi 2 km, conform proiectului, lucrarea fiind împărţită în trei tronsoane: Piaţa Victoriei-Occidentului, Occidentului-Dinicu Golescu şi Dinicu Golescu-Calea Plevnei.