Oportunitatea susţinerii unui mecanism în care instituţiile europene ar putea fi implicate în aspectele strategice politice ale spectrului radio, în chestiuni ca serviciile transfrontaliere sau serviciile pan-Europene, a fost una dintre temele de discuţie în cadrul Conferinţei Ministeriale din domeniul comunicaţiilor, organizată la Praga, sub patronajul preşedinţiei cehe a Uniunii Europene, informează MCSI.
De asemenea, printre temele abordate s-au aflat şi extinderea gradului de implicare a Comisiei Europene în aplicarea armonizată a prevederilor cadrului de reglementare şi înfiinţarea unei Agenţii europene în domeniu.
Poziţia României a fost susţinută de Gabriel Sandu, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
"România consideră necesară consolidarea cadrului instituţional actual, astfel încât armonizarea la nivel european să asigure coordonarea cu soluţiile tehnice identificate de comitetele şi grupurile de lucru din cadrul organismelor şi organizaţiilor internaţionale cu atribuţii în domeniul comunicaţiilor electronice", a spus Sandu.
Acesta a precizat că este necesară o dimensiune europeană în politica de spectru, cu condiţia ca aceasta să vizeze coordonarea transfrontalieră şi serviciile pan-Europene.
"Creşterea puterilor Comisiei este un subiect delicat pentru România şi care provoacă divergenţe în continuare la nivel de Consiliu şi PE. Avem încredere în abilităţile Preşedinţiei Cehe de a găsi o formulă de compromis care va putea fi acceptată de toată lumea, iar România va adopta o poziţie constructivă, care să permită adoptarea pachetului Telecom în luna iunie", a mai menţionat ministrul Comunicaţiilor.
România este în favoarea păstrării echilibrului instituţional actual, cu condiţia ca şi din punct de vedere practic acesta să se dovedească funcţional.
"Deşi avem o oarecare reticenţă faţă de extinderea competenţelor Comisiei, în spiritul compromisului putem manifesta deschidere faţă de situaţiile în care este necesară o armonizare la nivel European, însă cu menţinerea unei balanţe corecte faţă de situaţiile specifice naţionale. Extinderea competenţelor Comisiei în politica privind spectrul de frecvenţe, atunci când vorbim de servicile pan-Europene sau de cele transfrontaliere, trebuie să aibă loc cu implicarea statelor membre, a Autorităţilor de Reglementare sau a Grupului al Reglementatorilor Europeni în luarea deciziilor", a mai arătat ministrul Sandu.
Oficialul român a subliniat că, în cazul în care CE va primi dreptul de a lua decizii pe unele aspecte, atunci acestea ar trebui clar definite şi să fie luate în considerare doar dacă şi Grupul Reglementatorilor Europeni are aceeaşi opinie.
"Astfel, cred că se oferă Autorităţilor de Reglementare posibilitatea de a prezenta specificităţile naţionale ce ar putea face o măsură de armonizare să fie de neaplicat într-un stat membru", a menţionat ministrul Comunicaţiilor.
România a susţinut încă de la începutul discuţiei pe pachetul Telecom necesitatea consolidării coordonării la nivel European în domeniul comunicaţiilor electronice.
În Consiliul Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie al Uniunii Europene (Consiliul TTE), din noiembrie 2008, România a subliniat dezacordul faţă de finanţarea autorităţii prin fonduri comunitare, deoarece presupune prea multa birocraţie.
"În continuare avem dubii legate de necesitatea finanţării secretariatului din fonduri comunitare, însă, dacă aceasta va ajuta la atingerea unui consens cu Parlamentul European, atât în privinţa GERT cât şi a altor elemente de sensibilitate din pachetul Telecom, atunci România este gata să manifeste flexibilitate", a mai menţionat ministrul Comunicaţiilor.
Noul cadru de reglementare în comunicaţii a fost principalul punct pe agenda Conferinţei ministeriale de la Praga, acesta aflându-se în faza celei de-a doua lecturi în procedura comunitară de co-decizie, a anunţat MCSI.Preşedinţia cehă a lansat temele de dezbatere, fiecare dintre miniştrii statelor membre UE prezentând poziţia ţării sale.