Premierul Ciolacu a spart puşculiţa Armatei

Guvernul a tăiat anul trecut 7,2 miliarde lei din banii alocaţi pentru înzestrarea Armatei şi a virat suma respectivă în fondul de rezervă pentru a-şi fideliza clientela de partid, afirmă deputatul Claudiu Năsui (USR), fost ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului în guvernul Cîţu, pe baza unui răspuns primit de la Ministerul Finanţelor.

Într-o postare pe pagina oficială de Facebook, Claudiu Năsui susţine: "Anul trecut guvernul Ciolacu a făcut cheltuieli record din fondul de rezervă al guvernului. Dar totuşi de unde s-a alimentat acest fond? Din tăieri din alte părţi. Dar totuşi care alte părţi? Asta nu apare transparent. Aşa că am întrebat Ministerul Finanţelor. Şi iată răspunsul. Ca să alimenteze faimosul fond de rezervă, guvernul Ciolacu a tăiat masiv de la înzestrarea armatei. Din 10,7 miliarde lei - cheltuieli tăiate pentru a alimenta fondul de rezervă -, Guvernul Ciolacu a tăiat 7,2 miliarde lei de la înzestrare! Adică în timp ce avem un război la graniţă şi alte ţări NATO se pregătesc serios de scenariul unui război, domnul Ciolacu a tăiat fix de la armament nou, rachete, avioane şi ce ar mai fi nevoie să ne apărăm în caz de război".

Fostul ministru al Economiei îl acuză pe şeful Guvernului că în acest timp nu a redus nicio pensie specială, ba chiar le-a plătit din fondul de rezervă pentru ca "nu cumva să piardă casta specialilor vreun privilegiu".

Potrivit Economedia.ro, guvernul Ciolacu a făcut în 2023 alocări suplimentare de 31,9 miliarde lei către ministere şi instituţii de stat, inclusiv pentru plata de salarii, alocările respective fiind făcute deoarece anul trecut Executivul nu a operat nicio rectificare bugetară.

Sursa citată precizează că un raport recent al Consiliului Fiscal arată că Fondul de Rezervă a devenit un instrument discreţionar al Guvernului. Raportul Consiliului Fiscal menţionează: "În acest context, Guvernul a adoptat şi OUG nr. 90/2023, care urmăreşte limitarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile şi a celor cu investiţiile, din ultimele două luni ale anului, la nivelul mediei ianuarie-septembrie 2023. Totodată, actul normativ a transformat Fondul de Rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului (FRG) într-un instrument discreţionar prin care autorităţile pot ajusta bugetul general consolidat, redistribuind resursele necheltuite ale ordonatorilor principali de credite către alte domenii. Modificările privind funcţionarea FRG au venit după ce, în septembrie 2023, Guvernul adoptase OUG nr. 73/2023, prin care a hotărât ca, din FRG, să se poată aloca, pe bază de hotărâri ale Guvernului, sume pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ordonatorilor principali de credite. Astfel, FRG a devenit instrumentul prin care a fost evitată adoptarea unei rectificări bugetare".

Consiliul Fiscal susţine că, de la începutul anului trecut şi până în data de 14 septembrie 2023, când s-a modificat cadrul legislativ privind funcţionarea FRG, au fost date 12 hotărâri de guvern, în valoare de doar 600 milioane lei. Ulterior, în baza noului cadru legislativ de funcţionare a FRG, au fost adoptate 91 de hotărâri de guvern, prin care s-au alocat discreţionar 29,5 miliarde lei.

Comparativ cu perioada 2007-2022, când alocările din fondul de rezervă au variat între 530 milioane lei (în anul 2015)şi 7,96 miliarde lei (în anul 2020), alocările pentru 2023 până la data de 15 decembrie sunt de aproape patru ori mai mari decât maximul anterior, înregistrat în primul an de pandemie, şi de peste opt ori mai mari decât în anul 2022, când din fondul de rezervă s-au alocat 3,6 miliarde lei.

De aceea, Consiliul Fiscal asusţine că utilizarea fondului de rezervă a guvernului pentru înlocuirea de facto a rectificării bugetare creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparenţă în execuţia bugetară, până la utilizarea discreţionară şi accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale.