Premierul japonez Fumio Kishida a ordonat astăzi să se deschidă o anchetă guvernamentală cu privire la Biserica Unificării, o grupare religioasă care se află în centrul atenţiei după asasinarea, în iulie, a fostului premier nipon Shinzo Abe, relatează AFP, potrivit News.ro.
Presupusul asasin al lui Shinzo Abe, Tetsuya Yamagami, ura această organizaţie supranumită "secta Moon", iar mama sa i-ar fi făcut donaţii foarte importante, care au ruinat familia.
Suspectul credea că fostul premier japonez era un apropiat al acestei secte.
Gruparea a negat orice faptă greşită, însă numeroşi foşti membri au criticat în mod public practicile sectei Moon, pe care o acuză de impunerea unor obiective privind donaţiile membrilor săi, iar dezvăluiri cu privire la personalităţi politice de prim-plan din Japonia au contribuit la o scădere a cotei popularităţii Guvernului lui Fumio Kishida.
Premierul nipon a semnalat astăzi, în Parlament, "numeroase victime" ale acestei biserici şi ale unor grupuri care fac parte din aceasta, care au ajuns în sărăcie sau care se confruntă cu grave probleme familiale.
"Eforturile desfăşurate pentru a le ajuta sunt încă insuficiente", a recunoscut el.
Acestea este motivul pentru care "Guvernul îşi va exercita dreptul de a ancheta dreptul de ancheta Biserica (Unificării), în virtutea legii organizaţiilor religioase", a anunţat Fumio Kishida.
Guvernul vrea totodată să revizuiască anumite legi care facilitează anularea unor contracte şi "va consoloda iniţiativele de prevenire a abuzului copiilor şi ajutării copiilor adepţilor în educaţie şi la locul de muncă", a anunţat Fumio Kishida.
Presa japoneză scrie că ancheta anunţată astăzi vizează să stabilească dacă Biserica Unificării a adus atingere stării de bine publice sau a comis fapte incompatibile cu statutul acesteia de grupare religioasă.
Această investigaţie ar putea conduce la un ordin de dizolvare, în baza legii organizaţiilor religioase, care ar conduce la pierderea de către secta Moon a acestui statut, dar şi scutirea acesteia de taxe, însă gruparea ar putea continua să funcţioneze.
Presa japoneză scrie că doar două grupări religioase din Japonia au fost vizate de către un astfel de ordin, dintre care una este Aum Shinrikyo, care a comis atentatul cu gaz sarin în metroul din Tokyo, în 1995.
Guvernul japonez ar ezita să recurgă la o astfel de măsură, de teamă că ar comite un atentat la adresa libertăţii de cult.