PREŞEDINTELE CONSILIULUI FISCAL, IONUŢ DUMITRU: "Deficitul de cont curent a depăşit pragul de semnal de 4% din PIB"

Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a depăşit pragul de semnal de 4% din PIB, ne-a declarat, vineri, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, adăugând că estimările sale pentru finele anului se îndreaptă spre valoarea de 4,3%- 4,5% din PIB.

Afirmaţiile domniei sale vin în contextul în care datele publicate vineri de către Banca Naţională a României (BNR) arată că în primele zece luni ale acestui an, contul curent al balanţei de plăţi a consemnat un deficit de 7.991 milioane de euro, majorându-se faţă de perioada ianuarie - octombrie 2017, când a fost de 5.267 milioane de euro.

Recent, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea spunea că deficitul de cont curent se situează în aproprierea nivelurilor de semnal, adăugând: "La sfârşitul primului semestru din 2018, deficitul de cont curent a fost de 3,2% din PIB. Nu ne aşteptăm ca până la sfârşitul anului să depăşească 4% din PIB, având în vedere că aceasta este media deficitului de cont curent din 2000 până în prezent".

La rândul său, Ionuţ Dumitru a mai precizat: "A fost o deteriorare foarte mare a balanţei comerciale în luna octombrie, dar este absolut evident că asistăm la o deteriorare a poziţiei externe".

"Nu avem, încă, un deficit foarte mare, dar suntem singura ţară cu deficite comerciale, din Europa Centrală şi de Est - celelalte au surplusuri - şi, în acelaşi timp, suntem unul dintre cele două state, tot din regiune, alături de Slovacia, cu deficit de cont curent".

În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2.041 milioane de euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 196 milioane de euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 170 milioane de euro, iar balanţa veniturilor secundare un excedent mai mic cu 317 milioane de euro, mai transmite BNR.

• Ionuţ Dumitru: "Finanţarea cu investiţii străine directe şi fonduri europene a deficitului de cont curent este subunitară"

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 4.561 milioane de euro, marcând o creştere comparativ cu 4.156 milioane de euro în perioada similară a anului 2017, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3.589 milioane de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 972 milioane de euro, arată cifrele Băncii Centrale.

Investiţiile străine directe sunt o componentă importantă pentru că, în cea mai mare parte a sa, este o finanţare care nu generează îndatorare externă pentru deficitul de cont curent, a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal.

Totodată, domnia sa a explicat: "Important este, în primul rând, şi cât de mare este deficitul de cont curent, dar şi cum este el finanţat. Este de dorit ca acesta să fie finanţat din fluxuri negeneratoare de îndatorare externă, cum sunt investiţiile străine directe, dar atenţie că acestea au şi o componentă care generează îndatorare externă, şi anume creditele intragrup. A doua componentă care contează este în contul de capital, mai exact intrările de fonduri europene. Dacă ne uităm la cum este finanţat acum deficitul de cont curent, pe primele zece luni ale anului, finanţarea cu investiţii străine directe şi prin intrările de fonduri europene este subunitară (avem mai puţine investiţii străine directe şi intrări de fonduri europene decât deficitul de cont curent), spre deosebire de anii trecuţi, când aveam mai mult decât suficiente intrări de fonduri europene şi investiţii străine directe, care să ne finanţeze deficitul de cont curent. Cu alte cuvinte, aveam un raport supra-unitar, iar acum situaţia stă invers".

• BNR: "Datoria externă totală a crescut, în perioada ianuarie-octombrie 2018, cu 1.492 milioane de euro"

Cifrele Băncii Centrale care vorbesc despre datoria externă totală a ţării noastre arată că în perioada ianuarie-octombrie 2018, aceasta a crescut cu 1 492 milioane de euro.

Conform BNR, în structură, datoria externă pe termen lung a României însuma, la 31 octombrie 2018, 68 286 milioane de euro (69,1% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,3% faţă de 31 decembrie 2017.

BNR mai notează: "Datoria externă pe termen scurt a atins, la data de 31 octombrie a acestui an, nivelul de 30.567 milioane de euro (30,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6% faţă de 31 decembrie 2017. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 20,6% în primele zece luni ale acestui an, comparativ cu 25% anul trecut. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii, la 31 octombrie 2018, a fost de 4,8 luni, în comparaţie cu 5,4 luni, la 31 decembrie 2017".

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2018, a fost de 75,3%, comparativ cu 79%, la 31 decembrie 2017, menţionează BNR.

Din punct de vedere macroeconomic, sfârşitul lui 2018 arată, în viziunea domnului Ionuţ Dumitru astfel: "Ca un tablou general, aş spune că indicatorii macro sunt micşti: pe de o parte, creşterea economică este ceva mai bună decât aşteptările pieţei, mai ales în trimestrul trei, care a fost peste estimări (nu ne referim la cele ale Guvernului, care au fost dintotdeauna optimiste); inflaţia este sub ceea ce fusese anticipat, pe final de an, dar, în acelaşi timp, deficitul bugetar şi cel de cont curent creează îngrijorări. Avem, aşadar, şi plusuri şi minusuri, iar minusurile mari sunt legate de riscul de a depăşi 3% din PIB deficit bugetar - la zece luni este, deja, foarte mare faţă de anii trecuţi şi aş spune că sunt riscuri foarte mari, că e iminent, să depăşim 3% din PIB pe ESA (European Standards of Accounting - Standardele Europene de Contabilitate ESA 2010), chiar dacă rămânem în ţinta de 3% pe cash pe final de an, deşi şi asta este greu".

Deficitul de cont curent este, de asemenea, peste aşteptări, fiind mai mare decât estimam la începutul anului, când noi anticipam o valoare de circa 3% din PIB, iar acum suntem, deja, la peste 4% din PIB, a conchis domnia sa.