PRIMA LICITAŢIE DUPĂ ANUNŢUL S&P Ministerul de Finanţe a împrumutat 533 milioane de lei de pe piaţa internă

Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri, de pe piaţa internă, 533 milioane de lei printr-o emisiune de titluri de stat pe 6 ani, potrivit datelor publicate pe site-ul Băncii Naţionale a României (BNR). Aceasta a fost şasea licitaţie cu succes din aprilie dintr-un total de şapte - fără a lua în calcul împrumutul de 3,5 miliarde de euro luat de pe pieţele externe - şi prima licitaţie de bonduri suverane după anunţul pozitiv al agenţiei S&P.

Luna aprilie a adus o liniştire a turbulenţelor financiare externe care au condus la o creştere a randamentelor în lunile februarie şi martie, luni în care Finanţele au avut licitaţii cu cereri foarte slabe sau randamente în creştere care au fost respinse de oficialii guvernamentali. Inclusiv în aprilie Ministerul Finanţelor a respins ofertele la o licitaţie de titluri în valoare de 200 de milioane de lei considerând costurile drept prea ridicate.

Licitaţia de ieri pentru obligaţiuni cu scadenţa octombrie 2027 a atras oferte de 633,1 milioane de lei, la o valoare de prospect de 500 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că emisiunea a avut un raport bid-to-cover destul de slab de 1.266 lei pentru fiecare leu vândut. Randamentul mediu de împrumut a fost de 2,77%, în scădere cu 4 puncte de bază faţă de ultima licitaţie pe această scadenţă, de la finalul lunii martie. Faţă de licitaţia de pe aceeaşi scadenţă din începutul lunii februarie, când costurile de finanţare erau pe o tendinţă spre minime istorice, randamentul acceptat ieri de Finanţe este însă mai mare cu 38 puncte de bază, adică cu 0,38%. Lunile februarie şi martie au fost luni în care s-a consemnat o creştere a costurilor de finanţare la nivel global în contextul recalibrării aşteptărilor inflaţioniste şi aşteptărilor privind creşterea economică.

La licitaţia de joia trecută pentru obligaţiuni în valoare de 500 de milioane de lei, cu maturitatea octombrie 2023, Ministerul Finanţelor a împrumutat 621,5 milioane de lei la un randament mediu de 2,31%, mai mic cu 9 puncte de bază comparativ cu ultima licitaţie pe această scadenţă, din luna ianuarie. Cererea a fost de 854,5 milioane de lei.

Ministerul Finanţelor realizează împrumuturile pentru finanţarea deficitului aprobat prin buget de 7,16% din PIB şi pentru refinanţarea datoriei publice ce ajunge la scadenţă anul acesta. Amintim că pe 22 martie Guvernul a avut o scadenţă de peste 9 miliarde de lei, plată care a îmbunătăţit lichiditatea din sistemul bancar ce a înregistrat un deficit de 2 miliarde de lei în raport cu BNR în luna martie.

BNR a organizat de altfel joi o operaţiune de piaţă cu scopul de a steriliza surplusul de lichiditate interbancară, operaţiune prin care a atras depozite în valoare de 4,946 miliarde lei cu scadenţa la şapte zile de la 13 bănci participante.

În piaţa secundară, obligaţiunile guvernamentale în lei au recuperat în ultimele săptămâni o parte semnificativă a terenului pierdut începând cu mijlocul lunii februarie, ajutate de evoluţiile externe unde randamentele au scăzut, mai ales în Statele Unite. Ieri, randamentul pe 10 ani al României a scăzut la 3,03% de la 3,06%, cel mai redus nivel de la mijlocul lunii martie încoace. În data de 11 februarie, rata de dobândă pe 10 ani a României, barometrul pentru costul de finanţare din economie, a atins minimul istoric de 2,66%.

BNR a intrat pentru scurt timp la cumpărare în piaţa secundară în prima parte a lunii martie pentru a transmite un semnal cu privire la costurile de finanţare acceptabile din acest an în condiţiile în care România are de finanţat un deficit bugetar de 80 de miliarde de lei în 2021 şi deficite bugetare încă mari în anii viitori. Intrarea BNR pe piaţa secundară s-a întâmplat după o emisiune de obligaţiuni ratată a Ministerului de Finanţe ţinută luni, 8 martie.

Premierul Florin Cîţu a afirmat vineri că Guvernul ţinteşte un deficit bugetar de sub 7% din PIB.

Cîţu a afirmat: "Avem estimări de creştere economică mult mai mari decât aveam iniţial şi veniturile - sunt de asemenea estimări pentru finalul anului - la buget sunt mai mari decât cele estimate. Mai mari decât cele de anul trecut şi mai mari decât cele estimate. Ceea ce înseamnă că ne aşteptăm anul acesta la un deficit bugetar mai mic decât cel pe care l-am programat la începutul anului, trebuie să fie mai mic de 7% (din PIB). Este ţinta pe care merg eu acum, un deficit de 7%. Ceea ce vă spun că va fi foarte apreciat de investitorii instituţionali, de instituţiile internaţionale şi va creşte încrederea în acest guvern. Încredere care a fost câştigată anul trecut, în guvernarea anterioară, încredere pe care anul acesta am consolidat-o. Veţi vedea că rezultatele vor apărea imediat în perioada următoare".

De asemenea, vineri, agenţia de rating S&P a îmbunătăţit perspectiva de rating a României la stabilă de la negativă şi a menţinut ratingul la BBB-.

"S&P consideră că riscurile fiscale pe termen scurt au fost reduse inclusiv prin ajustarea legislaţiei privind creşterile costisitoare de pensii. Aşteptam o astfel de decizie undeva spre finalul anului 2021 dar ea a venit mai repede. Întărirea cadrului bugetar pentru limitarea unor posibile schimbări majore ale orientării politicii fiscale ar putea conduce şi la îmbunătăţirea ratingului de ţară în viitor", arată analiştii BCR Cercetare într-un raport de analiză.