Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a verificat astăzi lucrările de consolidare a sediului vechi al Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), declarând că edificiul a fost consolidat în proporţie de 90%, potrivit unui comunicat trimis astăzi redacţiei.
Domnia sa a afirmat: "Consolidarea clădirii este realizată în proporţie de 90%. Metoda este una de excepţie. Este vorba despre un procedeu de izolare antiseismică a bazei clădirii, care constă în decuplarea structurii de vibraţiile terenului şi introducerea izolatorilor antiseismici. Acest procedeu a mai fost folosit până acum în România doar la un corp al ASE (Academia de Studii Economice - n.r.), de pe Griviţa (Calea Griviţei - n.r.), care a reprezentat un program pilot. Vom utiliza această metodă şi la consolidarea Arcului de Triumf".
Edilul a explicat că, după consolidare, este garantată rezistenţa clădirii până la un cutremur de 9,8 grade pe scara Richter. Valoarea aferentă lucrărilor de consolidare se ridică la 57.372.033 lei, fără TVA.
În ceea ce priveşte durata lucrărilor, Primarul Capitalei a mai explicat că lucrările de consolidare au început efectiv în urmă cu doi ani, când au fost obţinute toate autorizaţiile.
"Am lucrat o vreme cu Prefectura în clădire, instituţie care, la vremea respectivă, nu dorea să se mute. Am demarat în forţă, numai când am reuşit să mutăm şi Prefectura, şi Arhiva. Referitor la cea de-a doua etapă, de reabilitare a clădirii, aceasta se află în procedura de atribuire. Se vor finaliza, în paralel, şi lucrările de consolidare, 10%, cât a rămas", a mai spus Oprescu.
Sorin Oprescu a precizat că PMB va încerca să obţină şi fonduri europene pentru a doua etapă, având deja o discuţie în acest sens cu ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
"Sunt foarte bucuros că încă un monument de patrimoniu aflat în administrarea Municipalităţii (cum ar fi Hanul Gabroveni) va fi reabilitat şi modernizat, mai ales că se va conserva arhitectura exterioară originală, având în vedere că este Monument de arhitectură de clasa A", a mai arătat Oprescu.
În a doua etapă, de modernizare şi reabilitare, vor fi efectuate lucrări de reabilitare / refuncţionalizare, recompartimentare şi restaurare a suprastructurii imobilului. Proiectul are în vedere realizarea lucrărilor de arhitectură, refacerea spaţiilor interioare, refacerea tuturor instalaţiilor existente şi montarea unei centrale termice performante, precum şi lucrări de anvelopare exterioare, de conservare şi restaurare a elementelor de faţadă, având în vedere valoarea istorică a clădirii, care este monument istoric de categoria A.
De asemenea, la mansarda imobilului vor fi amenajate spaţii pentru birouri, cu o suprafaţă totală de 2 mii de metri pătraţi. La subsol, va fi amenajată şi dotată o arhivă, iar sala Consiliului General va fi amenajată la standarde europene. Totodată, etapa prevede construirea unei parcări subterane pe trei niveluri, cu o capacitate de 100 de locuri, la care se vor adăuga alte 42 de locuri în curtea interioară.
Valoarea aferentă serviciilor de proiectare, lucrărilor de construcţii, refuncţionalizării şi dotărilor aferente se ridică la 81.787.142 lei, fără TVA.
În 1995, pe baza expertizei realizate de societatea Procema, imobilul a fost încadrat în clasa I de risc seismic. În anul 2005, PMB a organizat un concurs de soluţii cu participaţie interministerială pentru consolidarea sediului PMB şi al Prefecturii Municipiului Bucureşti. Pe data de 30 iulie 2007, concursul a fost câştigat de Proescom cu soluţia "Consolidare prin izolarea bazei". Pe 19 iulie 2010, a fost dat ordinul de începere a lucrărilor.
Proiectantul Proescom nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale asumate, a refuzat să pună la dispoziţia constructorului detaliile de execuţie, astfel încât au existat neconcordanţe şi deficienţe. În consecinţă, proiectantul a fost sancţionat de Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC). Pe 29 noiembrie 2010, PMB a reziliat contractul de proiectare şi asistenţă tehnică încheiat cu Proescom.
Procesul între Proescom şi PMB a durat doi ani şi jumătate, ceea ce a dus la încetinirea lucrărilor. În data de 25 aprilie 2011, în urma rezilierii contractului, Proescom a chemat PMB în instanţă, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile de reziliere a contractului, iar reclamanta şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale. Cererea a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti în data de 26 septembrie 2013. Anterior, în aprilie 2013, societatea pierduse procesul şi cu ISC.
În urma rezilierii contractului şi a necesităţii continuării de urgenţă a lucrărilor de consolidare deja demarate, PMB a iniţiat o nouă procedură pentru desemnarea unei noi societăţi care să asigure asistenţa tehnică pe toată derularea execuţiei lucrărilor de consolidare. Astfel, în data de 3 iunie 2011, a fost încheiat contractul de prestări servicii cu societatea ShowDown Design, se mai arată în comunicat.
Prefectura a refuzat, timp de doi ani, să elibereze sediul Primăriei Capitalei, perioadă în care a impus o serie de restricţii majore constructorului. Prin adresele transmise de Prefectura Bucureşti, s-a impus constructorului ca lucrările de decopertare şi de realizare a minipiloţilor injectaţi să se desfăşoare după ora 14, pentru a nu afecta activitatea în instituţie. Constructorul a fost de acord şi a modificat programul de lucru. De asemenea, Prefectura solicita încetarea lucrărilor în zona centralei termice (situată în corpul central) pe toată perioada anotimpului rece, pentru a nu fi afectate echipamentele, ceea ce ar fi condus la îngheţarea caloriferelor şi blocarea activităţii Prefecturii.
Prin adresa 18595/09.09.2011, Prefectura a dispus sistarea oricăror lucrări care afectează bunul mers al activităţilor specifice Prefecturii, impunând constructorului să nu execute lucrări între orele 8 şi 16, motivând că salariaţii instituţiei sunt supuşi la "zgomote insuportabile care pot genera afecţiuni ireversibile ale sănătăţii salariaţilor", precizează comunicatul. Eliberarea integrală a sediului PMB de către Prefectură a avut loc pe 23 noiembrie 2012.
Proiectul iniţial de refacere a tuturor documentaţiilor (inclusiv a celor aferente noilor normative de proiectare antiseismică) a fost realizat conform normativului P100 din 1992, normativ în vigoare la acea dată (în 2007), iar documentaţiile ulterioare au fost modificate conform normativului de proiectare antiseismică P100/3/2008, încheie comunicatul PMB.