Exceptând supraimpozitarea producătorilor de energie ieftină şi ajutorul ofernit furnizorilor de utilităţi, pe celelalte măsuri din pachetul de 5 avansat de Comisia Europeană sunt contradicţii majore.
Măsurile propuse de CE vizau, astfel, stabilirea unui plafon de preţ pentru gazul rusesc, adoptarea unor decizii la nivel naţional pentru reducerea cererii de energie electrică, plafonarea veniturilor companiilor care generează energie electrică cu costuri reduse pentru a se obţine resurse pentru a sprijini consumatorii, o taxă de solidaritate aplicată producătorilor de gaz şi ţiţei şi pachete de sprijin pentru companiile de utilităţi aflate în dificultate.
Cele mai mari contradicţii apar în legătură cu plafonul de preţ fixat pentru gazul rusesc. Potrivit Politico, ce a discutat cu mai mulţi eurodeputaţi apropiaţi negocierilor, Germania a spus că este "sceptică" cu privire la idee, Ungaria, un aliat al Rusiei, este împotriva acesteia, la fel şi Slovacia şi "cel puţin alte două ţări". Printre cei mai vocali suporteri ai acestei decizii se număra Polonia şi Italia.
Similar, deşi ideea de încurajare a reducerii cererii de energie electrică este populară, propunerea Ursulei von der Leyen ca acest pas să fie obligatoriu a trezit nemulţumirile unor ţări precum Bulgaria, Ungaria, Grecia şi Polonia, care doresc ca astfel de măsuri să fie voluntare.
Propunerea Poloniei de a reforma sistemul de comercializare a certificatelor de CO2, pe care îl consideră vinovat de creşterea preţurilor din energie, nu a fost ofertantă pentru Luxemburg, Irlanda, Germania, Finlanda şi Suedia, potrivit eurodeputaţilor cu care a discutat publicaţia.
Similar, Comisia nu a abordat problema decuplării preţurilor din domeniul gazului şi energiei electrice, deşi acest lucru era solicitat de mai multe state.
În sfârşit, Ungaria doreşte ca orice pachet energetic să fie aprobat în unanimitate, mai degrabă decât printr-o procedură de urgenţă cu vot majoritar, aşa cum doreşte Comisia.
Contradicţiile din jurul dezbaterilor asupra pachetului de măsuri propus de Comisia Europeană sunt alimentate şi de poziţia tranşantă a Rusiei care ameninţă cu noi restricţionări ale exporturilor.
"Nu vom furniza nimic dacă ne contrazice interesele", a declarat Putin la un forum economic din Vladivostok. "Nu vom furniza gaze, petrol, cărbune - nu vom furniza nimic", a subliniat acesta. Înaintea conflictului din Ucraina, Europa importa aproximativ 40% din gaz şi30 % din petrolul său din Rusia.
• În Germania se vorbeşte de impozitarea retroactivă a companiilor din energie
Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat că guvernul de la Berlin analizează dacă este posibil din punct de vedere legal ca taxa pe profiturile excepţionale ale companiilor energetice să fie aplicată retroactiv, transmite Reuters, preluată de Agerpes.
Duminică, Berlinul a impus o taxă producătorilor de energie, în cadrul unui pachet în valoare de 65 de miliarde de euro destinat redistribuirii profiturilor excepţionale generate de producătorii care au profitat de pe urma preţurilor mari ale gazelor.
Întrebat de Frankfurter Allgemeine Zeitung dacă această taxă ar putea fi aplicată retroactiv, Olaf Scholz a spus că "acest lucru va trebuit verificat din punct de vedere legal".
1. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 09.09.2022, 11:56)
...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2022, 15:36)
Dupa politici stupide de sanctiuni,
acum se cauta solutii fantasmogorice,
de politicienii vinovati de dezastrul economic.
Vai de capul europei din punct de vedere economic.