PRIN VIDEOCONFERINŢĂ Summit extraordinar G20 joi, pe tema pandemiei

Liderii statelor din cadrul G20 (cele mai dezvoltate economii din lume) se reunesc joi, prin videoconferinţă, într-un summit extraordinar pe tema pandemiei de coronavirus, în contextul în care grupul este criticat din cauza reacţiei lente faţă de noua criză globală, anunţă Reuters.

Miniştrii de Finanţe şi guvernatorii băncilor centrale ale statelor membre G20 au promis luni, tot într-o videoconferinţă, că vor elabora un ""plan de acţiune", ca răspuns la pandemie.

Summitul de joi va avea loc pe fondul războiului preţului petrolului dintre Arabia Saudită şi Rusia - ţări membre G20, şi al tensiunilor tot mai mari dintre Statele Unite şi China, pe tema originii pandemiei care a infectat 378.000 de persoane şi a ucis peste 16.500 la nivel global, conform Reuters.

• FMI: Pandemia va genera recesiune globală

Pandemia de coronavirus va cauza o recesiune globală în 2020, care ar putea fi mai severă decât cea înregis­trată în timpul crizei financiare din 2008-2009, a avertizat Fondul Monetar Internaţional (FMI), care se aşteaptă, însă, la o redresare în 2021, conform Reuters.

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a salutat măsurile fiscale extraordinare adoptate deja de multe state pentru sprijinirea sistemelor de sănătate şi protejarea companiilor şi angajaţilor afectaţi, dar şi cele luate de băncile centrale pentru relaxarea politicii monetare.

"Vor fi necesare chiar mai multe măsuri, în special pe frontul fiscal", a declarat oficialul FMI, după o teleconferinţă cu guvernatorii băncilor centrale şi miniştrii de Finanţe din G20, care au fost de acord cu necesitatea solidarităţii pe plan global.

Fondul Monetar Internaţional va majora semnificativ finanţarea de urgenţă, în condiţiile în care deja 80 de ţări i-au cerut ajutor. Fondul este pregătit să mobilizeze toată capacitatea sa de creditare, de 1.000 de miliarde de dolari, conform spuselor doamnei Georgieva, care estimează că impactul economic al pandemiei va fi sever, dar cu cât se va opri mai rapid virusul, cu atât mai rapidă şi mai solidă va fi redresarea, aşteptată în 2021.

În luna ianuarie, FMI preconiza un avans al PIB-ului global de 3,3% în 2020, după o creştere de 2,9% în 2019.

• Statele UE vor primi ajutor de la Fondul de solidaritate

Parlamentul European are în plan să adopte joi, în sesiune plenară extraordinară, o propunere a Comisiei Europene de a li se permite statelor membre să solicite asistenţă financiară de la Fondul de solidaritate al UE în lupta împotriva COVID-19, informează un comunicat al PE, conform Agerpres.

Propunerea face parte dintr-o serie de măsuri luate de Bruxelles pentru mobilizarea tuturor resurselor bugetare existente pentru a ajuta ţările UE să facă faţă pandemiei COVID-19. Comisia propune extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate pentru a adăuga crizele majore de sănătate publică la situaţiile de urgenţă naturale acoperite iniţial.Cele mai afectate state membre ar trebui să obţină acces la asistenţă financiară de până la 800 de milioane de euro în 2020. Sus­ţinerea financiară va fi decisă de la caz la caz.

Fondul de solidaritate al UE a fost creat ca reacţie la inundaţiile grave din Europa Centrală în 2002. Principalul obiectiv al fondului este să ofere asistenţă financiară statelor membre UE care se confruntă cu dezastre naturale. În conformitate cu normele actuale, Fondul de solidaritate al UE poate sprijini doar redresarea după dezastre precum inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secete. Urgenţele de sănătate publică, cum ar fi COVID-19, nu intră în sfera de competenţă a acestui fond.

În conformitate cu noile reguli, operaţiunile publice de urgenţă şi redresare, precum restabilirea infrastructurilor, curăţarea zonelor şi asigurarea cazării temporare pentru oameni rămân eligibile pentru finanţare. Normele urmează să fie extinse la asistenţa populaţiei în caz de crize de sănătate şi vor acoperi măsurile de combatere a răspândirii bolilor infecţioase.

Între anii 2002 şi 2018, Fondul de Solidaritate al UE a fost mobilizat de 87 de ori pentru a sprijini redresarea şi revenirea rapidă la condiţii normale.

Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, a anunţat săptămâ­na trecută convocarea pentru 26 martie a unei sesiuni plenare extraordinare de o zi a legislativului european pentru aprobarea unor măsuri europene împotriva pandemiei COVID-19. Această sesiune, care înlocuieşte minisesiunea planificată pentru 1-2 aprilie, a fost decisă în urma unei videoconferinţe cu liderii grupurilor politice din PE şi va fi prima la care se va folosi sistemul de vot la distanţă.

• Posibilă creditare de 150 miliarde dolari de la Banca Mondială, pentru ţările în curs de dezvoltare

Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, spune că instituţia pe care o conduce ar putea mobiliza 150 de miliarde de dolari în următoarele 15 luni, pentru sprijinul ţărilor în curs de dezvoltare în lupta contra pandemiei.

Malpass le-a cerut statelor creditoare din G20 să le permită celor mai sărace ţări să suspende toate plăţile datoriilor în timp ce se luptă cu pandemia.

Banca Mondială pregăteşte proiecte în 49 de ţări afectate de pandemie printr-o facilitate rapidă de creditare, iar deciziile urmează să fie anunţate săptămâna aceasta, în cazul a 16 proiecte, conform spuselor lui Malpass.

• G7 extinde măsurile monetare şi fiscale

Guvernatorii băncilor centrale şi miniştrii de Finanţe ai G7 s-au angajat să extindă acţiunile de politică monetară şi fiscală atât timp cât va fi necesar pentru a restabili încrederea şi creşterea economică, afectate de pandemia de coronavirus, conform Reuters.

Într-o declaraţie emisă după videoconferinţa de ieri, grupul statelor industrializate a anunţat: "Vom face tot ce este necesar ca să restabilim încrederea şi creşterea economiei şi pentru protejarea locurilor de muncă, afacerilor şi rezistenţei sistemului financiar. De asemenea, ne angajăm să promovăm investiţiile şi comerţul global, pentru a sprijini prosperitatea".

G7, alcătuit din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii, "s-a angajat să adopte măsurile fiscale necesare ca să ajute economiile să se redreseze rapid şi să revină pe calea unei creşteri economice mai solide şi mai sustenabile" şi să sprijine Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.

Oficialii G7 cred că sistemul financiar este acum într-o situaţie mai bună decât la începutul crizei globale din 2008, datorită reformelor.

• Comisia Europeană, aproape de un acord cu furnizorii de echipamente pentru protejarea personalului medical

Comisia Europeană a primit oferte de la producători care s-au oferit să vândă Uniunii Europene măşti sanitare, ochelari, halate şi alte echipamente necesare protejării personalului medical implicat în tratarea cazurilor de infectare cu virusul SARS-CoV-2, transmite Reuters, conform Agerpres.

Anunţul a venit la aproape o lună după ce executivul UE a lansat o solicitare în numele a 25 dintre cele 27 de state membre în vederea achiziţionării de echipamente de protecţie medicale, în condiţiile în care oferta este insuficientă pe fondul unei creşteri exponenţiale din cauza răspândirii noului coronavirus.

Comisia a precizat că va examina ofertele primite. Echipamentele ar urma să fie disponibile în termen de două săptămâni după ce guvernele statelor membre vor semna contracte cu furnizorii respectivi.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a instituit un sistem de colectare a echipamentelor medicale (prin intermediul rescEU), astfel încât livrările necesare pentru combaterea COVID-19 să poată ajunge rapid la statele membre care se confruntă cu o penurie de echipamente. Aceste echipamente sunt necesare pentru a trata pacienţii infectaţi, pentru a proteja personalul sanitar şi pentru a ajuta la încetinirea răspândirii virusului.

De asemenea, statele membre îşi unesc forţele în baza Acordului de achiziţii publice comune pentru cumpărarea de echipamente individuale de protecţie, de ventilatoare ce susţin funcţia respiratorie şi de articole necesare pentru testarea coronavirusului. Colaborarea în acest fel le va oferi o poziţie mai puternică pe piaţa mondială.

RescEU face parte din mecanismul de protecţie civilă al UE, care consolidează cooperarea dintre ţările UE în domeniul protecţiei civile. De la crearea rescEU în 2019, UE poate sprijini în mod direct statele membre afectate de dezastre atunci când capacităţile naţionale sunt suprasolicitate. Datorită mecanismului de protecţie civilă al UE, peste 1.800 de cetăţeni au fost deja repatriaţi din toată lumea după apariţia COVID19.

• Surse: Germania, pregătită pentru un pachet de stimulare post-criză

Ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, este pregătit să ia în considerare un pachet de stimulare post-epidemie, dar discuţiile în cadrul Guvernului privind eventualele măsuri sunt încă "în stadiu preliminar", conform unor surse citate de Reuters.

Alte surse au declarat că este mult prea devreme pentru discuţii privind un pachet de stimulare destinat perioadei de după epidemie şi de redresare a economiei, în condiţiile în care nimeni nu poate spune cât va dura pandemia şi cât de mari vor fi pagubele economice.

"În acest moment, Executivul se concentrează pe lupta cu pandemia, pe protejarea sănătăţii populaţiei şi pe implementarea programului de salvare a locurilor de muncă şi a companiilor în timpul crizei", a declarat oficialul german.

Luni, Guvernul de la Berlin a anunţat că-şi va asuma noi împrumuturi, pentru prima dată din 2013, ca parte a unui pachet de măsuri fără precedent, ce totalizează 750 miliarde de euro, adoptat pentru atenuarea efectelor pandemiei de coronavirus.

• Companiile aeriene cer accelerarea asistenţei financiare

Companiile aeriene din întreaga lume le-au solicitat, ieri, guvernelor să accelereze asistenţa financiară pentru salvarea industriei de profil, conform Reuters, care menţionează că operatorii din domeniu şi-au dublat - la peste 250 de miliarde de dolari - estimările privind scăderea veniturilor în 2020, ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Anul trecut, veniturile totale ale industriei de transport aerian au fost de 838 de miliarde de dolari.

"Cu siguranţă sunt necesare extrem de rapid acţiuni masive ", a declarat Alexandre de Juniac, directorul general al Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA), subliniind: "Avem o criză de lichidităţi care vine în plină viteză. Nu înregistrăm venituri, dar avem costuri, aşadar avem cu disperare nevoie de numerar".

Alexandre de Juniac a făcut apel la excepţii pentru zborurile cargo, spunând că este ameninţată o activitate economică vitală din cauza închiderii spaţiilor aeriene.