Partidul Social Democrat se află la limita legalităţii sau în afara legii, deoarece are doi candidaţi pentru o primărie, avertizează preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pîrvulescu. "Un partid nu poate avea doi candidaţi pentru aceeaşi funcţie, chiar dacă unul dintre aceştia candidează ca independent", a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Cristian Pîrvulescu, făcînd referire la candidatura "independentului" Dan Marian Vanghelie, care încă este membru PSD.
Din analiza rezultatelor monitorizării cheltuielilor de campanie, reiese că Marian Vanghelie a cheltuit de zece ori mai mult decît toţi contracandidaţii săi, iar candidatul PSD la acelaşi sector, Catălin Stochiţă, are cheltuieli de publicitate electorală - zero. "Aceste cifre arată o strategie de campanie evidentă, autenticul candidat al PSD fiind Marian Vanghelie", a comentat Cristian Pîrvulescu. Domnia sa a cerut Biroului Electoral al sectorului 5 să se pronunţe în acest caz de încălcare a legii.
În cazul Vanghelie, care este cercetat de Parchetul Naţional Anticorupţie, PSD a încercat un artificiu de imagine: i-a cerut "cu jumătate de gură" să îşi dea demisia din partid şi i-a retras formal sprijinul pentru alegeri. Însă, dacă luăm în calcul sumele aruncate în luptă de Marian Vanghelie şi faptul că în staff-ul său de campanie lucrează soacra şi soţia contracandidatului său pesedist, Cătălin Stochiţă, reise clar pe cine sprijină PSD. Pentru a arăta că nu mai este membru PSD, Marian Vanghelie a declarat că s-a autosuspendat din partid, însă procedura nu este prevăzută în statutul PSD, acesta rămînînd membru cu drepturi depline al partidului de guvernămînt.
Pro Democraţia a semnalat, în cazul lui Vanghelie, ca de altfel şi Institutul de Politici Publice (IPP), depăşirea flagrantă a plafonului de cheltuieli de campanie permis unui candidat de sector. "Legea prevede un plafon maxim de 41 mii de dolari, iar după estimările noastre, Marian Vanghelie a consumat deja 78 de mii de dolari", a precizat liderul Pro Democraţia, explicînd că cifrele asociaţiei sînt mai mici faţă de cele publicate de IPP pentru că au fost luate în calcul doar publicitatea electorală din perioada campaniei şi cea explicită cu mesaj electoral.