Producerea hidrogenului verde nu are viabilitate economică în Germania

"Exploatarea pe termen lung a instalaţiei de producere a hidrogenului verde la scară industrială nu este viabilă din punct de vedere economic".

Comunicat de presă al companiei H2 Westkuste GmbH

Rafinăria de petrol din oraşul german Heide trebuia să se transforme într-un nod important al producţiei de hidrogen verde, care se obţine prin electroliză, cu ajutorul energiei electrice din surse eoliene sau solare.

Proiectul a fost demarat în urmă cu trei ani de un consorţiu de firme, H2 Westkuste GmbH, format din Rafinăria Heide, Oersted Deutschland şi Hynamics Deutschland, iar hidrogenul verde produs ar fi fost utilizat de compania regională de utilităţi în amestec cu gazele naturale.

Un comunicat de presă preluat pe site-ul postului de radio-televiziune Norddeutscher Rundfunk (NDR) arată că H2 Westkuste GmbH a renunţat la construirea centralei de 30 MW, iar decizia a fost justificată prin costurile ridicate de producţie.

Proiectul a fost finanţat de Ministerul Federal al Economiei din Germania cu 36 de milioane de euro, în cadrul programului "Laboratoare reale ale tranziţiei energetice", după cum scrie NDR, şi a beneficiat şi de sprijinul puternic al autorităţilor landului Schleswig-Holstein.

"Producţia de hidrogen verde nu are sens, în primul rând din cauza investiţiilor mari şi a riscurilor economice asociate", se arată în comunicatul de presă al companiei H2 Westkuste GmbH, unde se mai subliniază că "investitorii din consorţiu consideră că exploatarea pe termen lung a instalaţiei de producere a hidrogenului verde la scară industrială nu este viabilă din punct de vedere economic".

Pentru a trece de bariera costurilor foarte ridicate, atât investitorii în proiectul de la Rafinăria Heide cât şi autorităţile locale consideră că autorităţile federale ar trebui să stabilească un preţ mult mai mare pentru certificatele de CO2.

Joschka Knuth, secretar de stat în guvernul landului Schleswig-Holstein, a declarat că "preţul CO2 trebuie să fie ridicat, pentru ca produsele verzi să fie competitive".

Logica sa economică este imbatabilă, mai ales că se suprapune peste ignoranţa "strălucitoare" în ceea ce priveşte proprietăţile fizice şi chimice ale hidrogenului. În opinia lui Knuth, "avem nevoie de hidrogen verde şi pentru că este ieftin de transportat".

Conform ştirii de la NDR, ministrul mediului din Schleswig-Holstein şi-a exprimat încrederea în programele de producere a hidrogenului verde, în condiţiile în care se află în stadiul de planificare proiectul Hyscale 100, care este de trei ori mai mare decât proiectul tocmai anulat.

Acesta ar putea beneficia chiar şi de fonduri europene, în condiţiile în care Uniunea Europeană a lansat prima licitaţie pentru hidrogenul verde, conform unei ştiri din revista PV Magazine. Proiectele care pot produce hidrogen verde cu un preţ maxim de 4,5 euro pe kilogram pot beneficia de subvenţii timp de 10 ani, pe lângă veniturile obţinute din vânzarea hidrogenului, şi trebuie să înceapă producţia în următorii cinci ani.

Abandonarea proiectului de la Rafinăria Heide a reprezentat o mare dezamăgire pentru Stadtwerke Heide, compania de utilităţi care trebuia să folosească hidrogenul verde pentru încălzirea unei zone rezidenţiale.

Andreas Hein, preşedintele consiliului de supraveghere al companiei a declarat pentru NDR că este supărat pe guvernul federal, care a planificat finanţări de circa 7 miliarde de euro pentru hidrogenul verde din 2020, însă "nu există condiţiile-cadru legale pentru implementarea unor astfel de proiecte".

Un motiv suplimentar de supărare, dar şi de îngrijorare, îl reprezintă faptul că "nu suntem mai avansaţi pe tema hidrogenului verde decât eram acum trei ani", după cum a mai subliniat Andreas Hein.

Haosul care domneşte la nivelul programelor de utilizare a hidrogenului pe scară largă în Germania a fost evidenţiat recent, nici nu se putea altfel, de cel mai "calificat" ministru din cabinetul condus de Olaf Scholz, Robert Habeck.

Ministrul economiei a prezentat planul de construire a unei reţele de transport a hidrogenului cu o lungime de 10.000 de km, elaborat în cooperare cu Asociaţia operatorilor de sisteme de transport de gaze (FNB Gas), ale cărei costuri sunt estimate la circa 20 de miliarde de euro.

Din păcate, planului îi lipseşte o componentă fundamentală, după cum scrie Die Welt, respectiv facilităţile de stocare.

Mai mult de 60% din reţeaua planificată este constituită din reţelele existente de gaze naturale, conform informaţiilor din Die Welt, şi trebuie să conecteze porturi, zone industriale, depozitele de stocare şi uzinele electrice.

Deşi Germania are capacităţi mari de stocare a gazelor naturale, acestea nu pot fi transformate în depozite de hidrogen, inclusiv din cauza procedurilor complexe de aprobare, care pot dura mulţi ani.

"Deocamdată nu există responsabilităţi clare privind construirea spaţiilor de stocare pentru hidrogen în Germania", scrie Die Welt, care apoi subliniază că "este pur şi simplu stupid că nimeni nu se simte responsabil pentru construirea spaţiilor de depozitare".

Având în vedere modul în care autorităţile europene înţeleg să elaboreze şi să aplice planurile de tranziţie verde, probabil că stupiditatea este, de fapt, noua normalitate.