PROFITABILĂ DE 20 DE ANI, Imprimeria BNR "a făcut bani" şi în primul semestru al anului

Imprimeria Băncii Naţionale a României (BNR) a înregistrat, în primul semestru al anului, un rezultat financiar pozitiv, iar aşteptările pentru sfârşitul anului sunt optimiste, ne-a declarat conducerea instituţiei.

Regia autonomă speră să atingă, la sfârşitul anului, profitul bugetat de 650.000 lei, o contribuţie importantă la atingerea acestei ţinte având-o achiziţionarea unei noi maşini de tipărit, cu care Imprimeria BNR vrea să asigure tipărirea tuturor bancnotelor româneşti, cu posibilitatea ca în viitor să se extindă şi pe pieţele externe.

Conducerea Imprimeriei BNR ne-a declarat: "Rezultatul financiar al Imprimeriei BNR, după prima jumătate a anului, este unul care indică o activitate economică profitabilă. Nu înregistrăm pierderi, de altfel, acest lucru nu s-a întâmplat, din informaţiile pe care le deţin, niciodată în ultimii 15-20 de ani. Imprimeria a căutat şi a reuşit să obţină întotdeauna un rezultat pozitiv, la sfârşitul fiecărui an fiscal".

Guvernul a aprobat, de curând, un memorandum în baza căruia Imprimeria BNR va trebui să plătească statului, la sfârşitul anului 2012, doar 50% din profitul net obţinut, faţă de 85%, cât era prevăzut în memorandumul adoptat în ianuarie de Guvernul României.

Memorandumul Imprimeriei a fost elaborat în scopul creşterii potenţialului propriu de finanţare a investiţiilor necesare, în vederea implementării strategiei de retehnologizare adoptată de Consiliul de Administraţie al regiei, pentru asigurarea viabilităţii acesteia. Acest lucru a venit ca răspuns la solicitarea formulată de Guvernul României, în baza acordului cu Fondul Monetar Internaţional şi adresată în cursul anului trecut tuturor societăţilor cu capital de stat, fie ele societăţi pe acţiuni sau regii autonome.

Conducerea Imprimeriei BNR ne-a explicat: "În presă au apărut unele frânturi de informaţii, care pot duce cu gândul la creşterea volumelor. Nu este vorba de aşa ceva, ci despre completarea tehnologiilor de care avem nevoie. Trebuie să aveţi în vedere faptul că banc-notele sunt în fapt nişte mărfuri universale, ce pot fi schimbate la o anumită paritate contra oricărui alt produs sau serviciu şi care suscită, tocmai din această cauză un interes deosebit în rândul falsificatorilor şi al potenţialilor infractori. Acesta este motivul pentru care orice imprimerie de bancnote din lume, ca de altfel, orice bancă centrală, urmăreşte în permanenţă, să fie cu un pas înaintea falsificatorilor, îmbunătăţindu-şi continuu gama de tehnologii şi elemente de securizare disponibile şi aplicabile pe bancnote. Acesta este în fapt motivul pentru care Imprimeria a făcut acest pas.

Este vorba de o maşină specială pentru fabricarea bancnotelor, care va contribui la imprimarea, în Româ-nia, începând cu acest an, a tuturor bancnotelor autohtone şi bineînţeles la crearea premiselor pentru a putea tipări bilete de bancă pentru alte ţări. Imprimeria nu a dispus de o sursă de finanţare proprie suficientă pentru această achiziţie şi a fost nevoită să acceseze un credit bancar, furnizat de o bancă românească".

Aceasta investiţie este principalul motiv pentru care Imprimeria a considerat că este bine, din punct de vedere economic, să solicite ca 260.000 lei din profitul net obţinut la sfârşitul anului să fie folosit pentru completarea surselor proprii de finanţare.

"Considerăm că această investiţie nu este una oarecare, ci una extrem de importantă, prioritară, legată până la urmă de securitatea şi de prestigiul naţional", ne-au precizat reprezentanţii regiei autonome, care au adăugat: "Nu trebuie să uităm că bancnotele unei ţări nu se adresează unei entităţi sau unei colectivităţi restrânse, ci întregii populaţii, constituind în acelaşi timp o primă şi importantă carte de vizită în contactul pe care orice cetăţean străin îl are cu ţara respectivă".

Maşina de tipărit este achiziţionată de la producătorul care furnizează astfel de utilaje tuturor tipografiilor care produc euro şi nu numai, potrivit oficialilor Imprimeriei BNR, care au adăugat: "Sunt nişte maşini ultraspecializate a căror existenţă este monitorizată, la nivel internaţional. Astfel de maşini sunt vândute de către producătorul lor, numai imprimeriilor de bancnote al căror statut este confirmat de către autorităţile ţărilor în care funcţionează, acesta fiind şi motivul pentru care ele pot fi şi sunt monitorizate şi ţinute sub control".

Noua maşină nu va fi folosită doar pentru tipărirea leilor, intenţia Imprimeriei BNR fiind aceea de a o utiliza şi la imprimarea de bancnote pentru alte ţări, acesta fiind unul dintre planurile de dezvoltare viitoa-re ale regiei autonome.

Oficialii Imprimeriei BNR nu cred că vor reuşi să tipărească, anul aces-ta, pentru alte ţări, dar îşi propun, în viitor, să participe la licitaţii internaţionale, organizate de ţări mai mici, ce nu dispun de imprimerii de bancnote proprii.

Sursele menţionate ne-au declarat: "Lucrul acesta nu este uşor, piaţa bancnotelor este una extrem de competitivă, dar trebuie să privim înainte şi să nu uităm nici un moment faptul că Imprimeria este depozitara unei îndelungate tradiţii, cu rădăcini în 1880 (anul de înfiinţare al Băncii Naţionale a României), anul trecut sărbătorind 130 de ani de la imprimarea primei bancnote pe teritoriul României. (...) În domeniul tiparului de bancnote evoluţia este continuă şi extrem de rapidă. Dacă nu urmăreşti evoluţia tehnologiilor pe plan mondial, la un moment dat te poţi trezi că ai facilităţi de producţie ce includ tehnologii depăşite, relativ uşor de imitat de falsificatori, ceea ce nu este dorit de nimeni, fie că este vorba de producător, emitent sau utilizatorii de bancnote".

În privinţa tipăririi de bilete de bancă pentru alte ţări, Imprimeria BNR a tipărit până în prezent pentru Republica Moldova primele două emisiuni, puse în circulaţie de către Banca Naţională a Moldovei, după obţinerea independenţei ţării, în 1991.

• Comenzile BNR de bancnote au scăzut de la introducerea suportului polimeric

Dacă băncile au suferit puternic de pe urma crizei financiare, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre Imprimeria BNR. Criza nu a produs, în general, schimbări majore ale volumelor de producţie, cu excepţia anului 2010, când Imprimeria a înregistrat o scădere semnificativă a comenzilor primite de la majoritatea clienţilor săi, inclusiv de la BNR, situaţie reflectată de altfel şi în rezultatele financiare ale regiei din acel an, potrivit reprezentanţilor instituţiei. Trebuie spus însă că, în ceea ce priveşte biletele de bancă, după introducerea suportului polimeric, cantităţiile tipărite în fiecare an au fost oricum mult mai mici decât cele de dinainte de anul 2000, independent de criza din ultimii ani, au adăugat oficialii Imprimeriei BNR.

Sursele citate ne-au declarat: "Criza a avut şi are un impact asupra întregii economii şi implicit asupra noastră, prin prisma faptului că şi noi avem nevoie şi achiziţionăm servicii si utilităţi ale căror preţuri sunt de cele mai multe ori foarte sensibile la evoluţia cursului valutar şi a economiei în general, precum şi materii prime şi materiale care, în proporţie foarte mare, provin din străinătate. În măsura în care au exis-tat variaţii majore ale cursului valutar şi ajustări ale preţului la energie şi la alte utilităţi, am fost şi noi afectaţi, dar nu dramatic. Clientul nostru principal este BNR, iar volumele de bancnote nu au avut o variaţie foarte mare de la an la an, ele fiind, în cea mai mare parte, comandate de BNR şi fabricate de noi pentru satisfacerea nevoilor de igienizare a numerarului (n.r. înlocuirea din circulaţie a bancnotelor care devin improprii circulaţiei).

În ceea ce priveşte producţia pe care noi o numim diversă şi care include toate celelalte imprimate securizate sau cu caracter comercial pe care le realizăm, au fost perioade când au existat unele scăderi ale volumelor comandate de către clienţii noştri, dar ele au revenit uşor către valorile înregistrate înainte de începerea crizei".

• Costurile tipăririi bancnotelor diferă în funcţie de cupiură

Costurile tipăririi unei bancnote reprezintă, în medie, numai câteva procente din valoarea nominală a acesteia, dar diferă de la cupiură la cupiură, potrivit reprezentanţilor Imprimeriei BNR.

Sursele citate ne-au declarat: "Sunt anumite legende în acest domeniu. În medie, costurile unei banc-note sunt de maxim câteva procente din valoarea nominală a aces-teia. Sigur, ele diferă de la cupiură la cupiură. În funcţie de valoarea nominală a cupiurii, şi implicit de interesul potenţial pe care îl sus-cită în rândul falsificatorilor, bancnotele sunt mai mult sau mai puţin securizate, cele mai protejate fiind bineînţeles banc-notele cu valoare mare. Cu toate aces-tea, cu cât valoarea nominală a bancnotei este mai mare cu atât cos-tul ei de producţie raportat la valoarea sa este mai mic".

BNR evaluează şi stabileşte în fiecare an necesarul de bancnote pentru circulaţie, în func-ţie de cât de des şi cât de mult este utilizată fiecare cupiură în plăţile cu numerar şi în funcţie de aceste criterii, trimite comenzile Imprimeriei BNR, potrivit conducerii instituţiei.

În orice caz, Imprimeria BNR tipăreşte mult mai puţine bancnote din plas-tic decât tipărea atunci când acestea erau pe hârtie, pentru că cele din plastic rezistă mult mai mult în circulaţie, sus-ţin reprezentanţii regiei autonome.

"Din punctul de vedere al business-ului, acest lucru nu este benefic pentru noi, dar acest aspect nu este şi nu poate fi gândit în funcţie de interesele Imprimeriei, ci în conformitate cu interesele legitime ale ţării, care în acest domeniu sunt în principal creşterea siguranţei bancnotelor în circulaţie şi reducerea costurilor de emisiune", ne-a declarat conducerea instituţiei.

• România are mai puţine falsuri de bancnote, decât marea majoritate a ţărilor din lume

De la introducerea bancnotelor cu suport polimeric, numărul falsurilor a scăzut foarte mult, susţin reprezentanţii regiei autonome.

Falsurile de bancnote sunt procentual, de 10-20 de ori mai puţine decât în zona euro, indicatorul de referinţă internaţional, în domeniu, fiind numărul de bancnote contrafăcute la un milion de bancnote în circulaţie, au adăugat oficialii Imprimeriei BNR.

"De altfel, România are din acest punct de vedere, una dintre cele mai bune situaţii, chiar pe plan mondial. În multe ţări, acest indicator are valori cuprinse între 50 şi 100 de bilete contrafăcute per milionul de banc-note în circulaţie, în condiţiile în care în România, acest indicator se exprimă în numere formate dintr-o singură cifră", ne-au declarat sursele citate.

Conducerea Imprimeriei BNR consideră că numărul de falsuri ar putea scădea în continuare dacă oamenii ar fi mult mai atenţi la bancnotele pe care le utilizează zilnic, des-curajându-i astfel prin atitudinea lor, pe potenţialii falsificatori.

Conducerea Imprimeriei BNR ne-a precizat: "Făcând o comparaţie, suntem foarte atenţi atunci când cumpărăm un produs oarecare, verificând să nu aibă defecte, să fie în termenul de garanţie etc., ceea ce este de alt-fel foarte bine, însă nu suntem aproa-pe deloc atenţi când primim o bancnotă de 50 sau 100 de lei, care poate să reprezinte de multe ori valoarea a zece produse".

Imprimeria BNR a înregistrat, anul trecut, un profit de 8,4 milioane de lei, în creştere de la 901.074 lei, rezultat obţinut în 2010.

Cifra de afaceri a regiei autonome a fost, în 2011, de 42,8 milioane de lei, faţă de 21,4 milioane de lei, în anul precedent.