• Oamenii de afaceri: Proiectul este bun, dar are prea multe restricţii ca să funcţioneze
Ministerul Finanţelor Publice a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă, care propune acordarea unor înlesniri, sub forma eşalonării la plată, pentru obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor. Proiectul prevede ca eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale restante să se acorde pe o perioadă de maxim cinci ani, pentru toţi contribuabilii.
Ca măsuri de asigurare a achitării integrale a datoriilor, administraţia fiscală impune contribuabililor constituirea de garanţii, precum şi achitarea obligaţiilor fiscale curente, a ratelor eşalonate şi a dobânzilor aferente, potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă.
Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), ne-a declarat că are mari îndoieli că proiectul va reuşi, deoarece condiţiile sunt restrictive. "ANEIR nu este de acord ca datoriile pe care statul le pretinde de la agenţii economici sau pe care aceştia le pretind de la firmele în insolvenţă, cu care au încheiat afaceri, să fie incluse în suma pentru care statul cere garanţii". Domnia sa ne-a declarat că statul ar trebui să ceară garanţii diferenţiate, în funcţie de perioada în care firmele au intrat în dificultate. Astfel, firmele care au probleme din cauza crizei ar trebui să ofere garanţii mai mici.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ne-a declarat că susţine proiectul Ministerului Finanţelor, însă nu crede că va avea succes. Domnia sa este de părere că proiectul prevede condiţii similiare cu obţinerea unui credit bancar, ceea ce nu va ajuta firmele să îşi achite datoriile. Cristian Pârvan ne-a precizat că au existat propuneri potrivit cărora sumele de bani din conturile firmelor să fie folosite ca şi colateral, însă în opinia sa, dacă firmele au bani în cont, atunci îşi pot achita datoriile.
Secretarul general al AOAR este de părere că proiectul reprezintă o idee bună, dar are multe restricţii. Domnia sa ne-a declarat: "Dacă se salvează 1.000 de firme înseamnă ceva, dar nu va avea un impact semnificativ asupra economiei".
Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România, ne-a declarat că proiectul propus de Ministerul Finanţelor ar trebui să funcţioneze. Totuşi, domnia sa este de părere că firmele care au restanţe nu şi-au plătit datoriile pentru că nu au avut bani şi nici în continuare nu au bani, aşa încât succesul proiectului este relativ.
Lucian Isar, analist economic, este de părere că orice modalitate de micşorare a poverii pe fluxurile financiare, în favoarea firmelor, este binevenită. Domnia sa ne-a spus: "Nu am sesizat dacă abordarea este simetrică în sensul în care şi statul ar trebui să plătească dobânzi şi penalităţi în cazul întârzierilor la plată. Mai mult, nu am remarcat ce se întâmplă cu firmele deja împinse în insolvenţă de măsurile statului şi care este tratamentul firmelor care nu satisfac criteriile enumerate în ordonanţă".
Actul normativ elaborat de către Ministerul Finanţelor Publice vine ca urmare a recomandării pe care Fondul Monetar Internaţional a făcut-o Guvernului, de creare a unui sistem de plăţi eşalonate pentru contribuabili. Ministerul intenţionează să asigure prin acest proiect încasarea la buget a creanţelor fiscale restante şi să-i ajute pe contribuabili să-şi achite datoriile către stat.
• Condiţii cumulative pentru acordarea eşalonării la plată:
a) să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, conform vectorului fiscal;
b) să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti, conform criteriilor economico-financiare prevăzute în normele metodologice;
c) să aibă constituită garanţia prevăzută;
d) să nu se afle în procedura insolvenţei, conform prevederilor Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare;
e) să nu se afle în dizolvare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
f) să nu i se fi stabilit răspunderea, potrivit prevederilor Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art.27 şi 28 din Codul de procedură fiscală. Prin excepţie, dacă actele prin care s-a stabilit răspunderea sunt definitive în sistemul căilor administrative şi judiciare de atac, iar suma pentru care a fost atrasă răspunderea a fost achitată, condiţia se consideră îndeplinită.