PROIECT EDITORIAL SUSŢINUT DE HUAWEI România, lovită mai puternic decât Europa de Vest de restricţionarea Huawei

Huawei, cel mai mare producător mondial de echipamente de telecomunicaţii şi unul dintre liderii industriei de telecomunicaţii 5G, se bucură de o prezenţă puternică la nivel mondial, în Uniunea Europeană, dar şi în ţara noastră. Echipamentele sale concurează cu succes pe piaţa mondială atât din punctul de vedere al preţurilor, cât şi al calităţii, potrivit specialiştilor în tehnologie.

Îndoielile legate de securitate invocate de Statele Unite ale Americii, fără nişte dovezi clare, au făcut ca unele state din lume să interzică folosirea tehnologiei oferită de Huawei.

În ţara noastră, în urma semnării unui memorandum cu SUA privind securitatea 5G prin care România se angajează să nu permită furnizorii suspectaţi de spionaj sau care facilitează intervenţiile altor state, nu respectă drepturi de proprietate intelectuală şi violează norme de etică să participe la construirea infrastructurii 5G, soarta Huawei este incertă.

Dacă statul roman va decide să scoată de pe piaţă gigantul chinez, oferta de echipamente 5G va fi redusă, iar astfel va apărea o presiune asupra preţurilor, dar şi pe termenele de livrare. În acest fel, nu este exclus ca lucrurile să se complice în ţara noastră, ajungând la costuri mai mari şi termene mai relaxate în privinţa implementării 5G. Având în vedere că ţara noastră are o piaţă sensibilă la preţ, excluderea Huawei din piaţă s-ar putea resimţi mai mult decât în ţările dezvoltate din vestul Europei.

Nicolae Oacă, doctor analist în telecomunicaţii, declara recent: "Restricţionarea Huawei de la construirea de reţele 5G va creşte costurile generale cu investiţiile în reţelele 5G. Pentru România se poate estima o creştere între 8 şi 19%. Aceasta ar însemna creşterea cu valori între 180 şi 440 milioane de euro a costului investiţiilor de 2,3 miliarde de euro estimat pentru reţelele 5G în Strategia 5G pentru România. Sau, creşterea cu valori între 80 şi 190 milioane euro pentru fiecare reţea 5G, dacă luăm în consideraţie investiţii de 1 miliard de euro pentru realizarea unei reţele 5G în România".

Totodată, domnia sa a subliniat că mărirea costurilor investiţiilor ca urmare a restricţionării unor furnizori importanţi de reţele 5G va întârzia accesul la noile servicii a unei părţi a populaţiei României în următoarea perioadă.

"Prin creşterea costului investiţiilor şi în aceleaşi condiţii de finanţare a operatorilor, aceştia nu vor mai putea să realizeze acoperirea planificată la termenele propuse. Astfel, acoperirea propusă în Strategia 5G pentru România s-ar putea realiza cu o întrârziere de aproape un an, adică în anul 2027", a mai precizat Nicolae Oacă.

Domnia sa a mai spus că întârzierea instalării reţelelor 5G va conduce la încetinirea inovaţiei tehnice şi a creşterii economice. Sunt dificil de concretizat pierderile permanente în PIB-ul ţării, mai sigură fiind prognozarea distanţării României în coada clasamentului DESI, a reducerii creşterii economice.

În plus, George Zhang, CEO-ul Huawei România, declara într-un interviu pentru Ziarul BURSA: "Dacă scoţi Huawei de pe piaţa din România trebuie să găseşti actori de 2,6 miliarde de euro, acesta este impactul direct, iar dacă vorbim de impactul indirect în economie şi după implimentarea 5G această valoare se triplează. În al doilea rând, scoaterea de pe piaţă a Huawei va oferi o imagine foarte proastă investitorilor, mai ales celor privaţi, care se vor întreba cum îşi pot proteja investiţiile existente şi ce garanţii mai poate avea pentru viitorul business-ului şi potenţialul investiţiilor. Din aceste două motive nu cred că există riscul ca Huawei să fie interzis în România. Contribuim mult în economia ţării şi ne respectăm partenerii".

Strategia 5G pentru România estimează un necesar de investiţii în reţelele 5G de 2,3 miliarde de euro. Investiţiile Orange România şi Vodafone România se cifrau, potrivit lui Nicolae Oacă, la 3 miliarde de euro pentru fiecare operator până în anul 2018 pentru cele trei reţele 2G, 3G, 4G, rezultând astfel circa 1 miliard de euro/reţea mobilă pentru fiecare operator, valoare care ar putea fi valabiă şi pentru tehnologia 5G. Potrivit analistului, valoarea investiţiilor va fi mai mare dacă fabricanţii chinezi nu vor fi admişi la realizarea reţelelor 5G, deoarece ar rămâne doar doi furnizori. Nu se ştie cu cât vor creşte costurile pentru realizarea unei reţele 5G. Procentul ar putea fi exprimat cu 2 cifre, astfel că cele 4 miliarde de euro ar putea deveni cel puţin 4,4 miliarde de euro.

Nicolae Oacă mai arată în una dintre analizele sale: "Nu se ştie dacă interzicerea furnizorilor chinezi va fi retroactivă, adică dacă s-ar putea referi şi la înlocuirea echipamentului deja instalat în reţelele existente 2G, 3G, 4G şi 5G din România. Şi în acest caz costurile precum şi prejudiciile ar fi dificil de calculat, fiind posibil ca unii operatori să prefere să închidă unele reţele (3G, de exemplu). Pentru echipamentul Huawei aceste costuri s-ar putea estima ca fiind 50% din cifra de afaceri. Astfel, pentru perioada 2009-2018 furnizarea de reţele de telecomunicaţii ar putea avea valoare de minim 875 milioane de euro. Am spus minim deoarece ponderea vânzărilor de telefoane inteligente şi tablete a crescut în timp, fiind mai mică acum 10 ani. Din evoluţia în timp a cifrei de afaceri se poate estima pentru anul 2019 cel puţin aceiaşi valoare din anul 2018, adica 200 milioane euro, din care circa 50 milioane euro ar putea fi pentru noile reţele 5G, astfel că suma totală ar depăşi un miliard de euro. Operatorii vor trebui să adauge la această valoare cel puţin cheltuieli cu manopera la demontarea echipamentelor chinezeşti, precum şi timpul de întrerupere şi disfuncţionalităţile reţelelor respective".

Întârzierile în lansarea tehnologiei 5G provocate de interzicerea fabricanţilor chinezi ar duce, de asemenea, la încetinirea inovaţiei tehnologice, productivitate scăzută şi la creştere economică redusă. Ca atare ar trebui luate în consideraţie populaţia căreia i s-a întârziat accesul la serviciile 5G precum şi pierderile permanente în PIB, mai consideră analistul.

Huawei a contribuit în total cu aproximativ 219 milioane de euro la PIB-ul României, în 2018, potrivit unui studiu realizat de Oxford Economics la solicitarea companiei.

Potrivit analiştilor, din contribuţiile totale 124 de milioane de euro reprezintă contribuţiile directe ale companiei la economia României, 35 de milioane de euro sunt reprezentaţi de contribuţiile indirecte ale companiei, prin intermediul lanţului de aprovizionare, iar 60 de milioane de euro reprezintă contribuţiile induse de către Huawei, care se referă la beneficiile mai largi datorate plăţii salariilor, angajaţii companiei şi ai furnizorilor reinvestind o parte din aceşti bani pe piaţa locală.

În prezent, Huawei are mai bine de 2.000 de angajaţi direcţi şi parteneriate strategice cu cei patru mari operatori de telecomunicaţii, susţinând astfel dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaţii şi stimulând totodată creşterea numărului de locuri de muncă, conform raportului. În total, Huawei a contribuit la susţinerea a 6.320 de locuri de muncă în România, în 2018.

De asemenea, potrivit datelor analizate, Huawei a plătit taxe în valoare de 53 de milioane de euro către statul român, în 2018, iar alte 31 de milioane de euro reprezintă taxe plătite prin intermediul lanţului de aprovizionare şi prin achiziţiile făcute de clienţi ce au cumpărat produse Huawei. Valoarea taxelor plătite acoperă plata salariilor a 4.800 de profesori sau a 3.600 de cadre medicale, echivalent cu salariul mediu pentru fiecare dintre aceste profesii.

Contribuţiile Huawei către economia României au crescut rapid între anii 2014 şi 2018, când s-a înregistrat în fiecare an o creştere cu 20% a acestora, conform raportului Oxford. În acelaşi timp, angajările făcute de către companie au crescut cu câte 15% pe an.

Săptămâna trecută, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, declara că posibila ieşire a unuia dintre cei patru operatori din piaţă este îngrijorătoare, iar dacă se va ajunge acolo, atunci atât Consiliul Concurenţei, cât şi Comisia Europeană (CE) vor analiza situaţia: "Am avut discuţii la CE cum să ne coordonăm. Şi noi şi Comisia vom fi reticenţi la excluderea unui actor din piaţă. Este important să ne asigurăm că rămâne o concurenţă puternică în piaţă".

Domnia sa a subliniat faptul că instituţia pe care o conduce îşi doreşte să se asigure că va exista o concurenţă puternică în piaţă între operatori, astfel încât să avem o calitate bună a serviciilor, şi că trebuie să fim atenţi la efortul investiţional care este foarte mare pentru 5G.

"Suntem foarte deschişi la a permite cooperarea la nivelul reţelelor, pentru că operatorii trebuie să colaboreze între ei pe partea de infrastructură", mai spunea Bogdan Chiriţoiu.

Beneficiile implementării tehnologiei 5G estimate în Strategia 5G pentru România constau în 4,7 miliarde de euro şi crearea a peste 250.000 locuri de muncă, prin efectele de multiplicare, folosind deasemenea o analiză a Uniunii Europene şi fără a se preciza un termen.

Strategia mai prevede: "Transformarea mijlocită de investiţiile în IoT (internetul lucrurilor) şi digitalizarea industrială în România vor aduce creşteri semnificative ale cifrei de afaceri din industrii inteligente, de la 3,7 miliarde de dolari în 2020 la 9 miliarde de dolari în 2026. Aportul 5G la realizarea acestor valori este estimat să ajungă la 40% în perspectiva anului 2026".