PROIECT, ÎN DEZBATERE ÎN SENAT Guvernul vrea să ofere o scutire de impozit pentru operaţiunile petroliere offshore

Guvernul a transmis, în octombrie 2017, la Senat, un proiect de lege care prevede o scutire de impozit pentru operaţiunile petroliere offshore, dar şi ca sumele percepute până acum de la operatori să fie restituite sub formă de credit fiscal.

Unele voci susţin că, la prima vedere, prevederile par discriminatorii faţă de operaţiunile onshore.

Proiectul de lege 408/2017 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore arată, la articolul 18, că "prevederile Ordonanţei Guvernului 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 261/2013, cu modificările ulterioare, nu se aplică titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore".

ANRM şi titularii de acorduri petroliere pot încheia acte adiţionale la acordurile petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi pentru a reflecta la nivel contractual prevederile prezentului acord, se mai arată în proiect.

De asemenea, articolul 19 precizează că, "în situaţia în care titularii acordurilor petroliere offshore sunt obligaţi să plătească orice sume percepute de autorităţile publice în plus faţă de sumele care ar fi fost datorate în conformitate cu prezenta lege, aceştia vor fi îndreptăţiţi la un credit fiscal integral calculat anual pentru sumele achitate; creditul fiscal va fi acordat sub forma unui drept de restituire la nivelul cheltuielilor sau costurilor pe care titularul le are prin plata sumelor suplimentare prevăzute în prezentul alineat".

OUG 7/2013 a introdus o suprataxă de 60% pe veniturile suplimentare obţinute din dereglementarea preţurilor gazelor. Ordonanţa a fost aprobată de Camera Deputaţilor, la finalul anului trecut, impozitul prevăzut fiind fie de 60%, fie de 80%.

OUG 6/2013 a prevăzut un impozit de 0,5% asupra veniturilor obţinute de operatorii economici care desfăşoară activităţi precum exploatarea forestieră, extracţia cărbunelui superior, extracţia cărbunelui inferior, extracţia petrolului brut, extracţia minereurilor feroase, extracţia minereurilor de uraniu şi toriu, extracţia altor minereuri metalifere neferoase, care au activităţi extractive, dar a căror activitate principală nu corespunde codurilor CAEN.

Unii analişti susţin că proiectul de lege este favorabil în special Petrom, având în vedere proiectul din Marea Neagră. OMV Petrom şi ExxonMobil trebuie să ia o decizie privind investiţiile în proiectul de gaze dezvoltat în perimetrul Neptun din Marea Neagră. Primele estimări arată că în acest perimetru ar putea fi între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze.

În perimetrul Neptun din Marea Neagră, cele două companii au investit peste 1,5 miliarde de euro, din 2008 până în prezent.

În expunerea de motive a Guvernului pentru proiectul de lege se arată că platforma Lebăda a OMV Petrom este singura facilitate de producţie de petrol offshore existentă în România.

Potrivit unor surse din piaţă, producţia de gaze offshore a fost de 686.250 mii mc, în primul semestru din 2017, iar onshore, de 4,74 milioane mc. De asemenea, producţia de ţiţei offshore a fost de 122.496 tone, în primele şase luni de anul trecut, iar onshore 1,64 milioane tone.

În expunerea de motive, Guvernul precizează că proiectele privind identificarea şi punerea în valoare a unor noi resurse de hidrocarburi în sectorul românesc al Mării Negre reprezintă investiţii de importanţă strategică pentru România şi au un rol vital pentru atingerea obiectivelor energetice, economice şi climatice ale României. Conform Executivului, pentru asigurarea dezvoltării cu succes a potenţialului de resurse energetice în zona offshore a României, se impune elaborarea şi implementarea unui cadru de reglementare specific, care să trateze particularităţile unor astfel de proiecte.

Referitor la scutirea de impozit menţionată în proiect, Guvernul motivează: "În ceea ce priveşte art. 18 din proiectul de lege, precizăm faptul că prin acest text se confirmă regimul fiscal şi de redevenţe reflectat deja în clauzele de stabilitate prevăzute atât în cadrul legislativ (şi perpetuat de-a lungul timpului: Legea petrolului nr. 134/1995, legea petrolului nr 238/2004, ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 160/1999), cât şi în acordurile petroliere aflate în derulare.

Ordonanţa guvernului nr 7/2013 a fost introdusă în 2013 ca o măsură temporară care ar fi trebuit să expire la 31.12.2017 pentru a echilibra creşterile de preţ suportate de către consumatorii finali prin taxarea veniturilor suplimentare ale producătorilor de gaze care ar rezulta în urma liberalizării pieţei de gaze. În mod similar, ordonanţa guvernului nr. 6/2013 a fost introdusă ca o măsură temporară, menită a expira la 31.12.2017.

Având în vedere faptul că aceste impozite nu existau înainte de 2013, natura lor temporară, precum şi stabilitatea fiscală cu privire la concesiunile offshore existente, investitorii din offshore au suportat cheltuieli de explorare şi au continuat evaluările lor în baza faptului că aceste impozite nu vor fi aplicabile pentru investiţiile lor. Dacă aceste impozite vor fi aplicabile sectorului offshore, ar impacta în mod negativ deciziile de investiţii în offshore. Un aspect important ce trebuie observat este acela că furnizorii care importă hidrocarburi din străinătate nu sunt şi nu vor fi afectaţi de aceste impozite. Acest fapt creează un dezavantaj concurenţial semnificativ pentru producţia domestică de gaze şi petrol".

Eliminarea suprataxării pentru producătorii de gaze a fost solicitată public, anul trecut, de Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA).

Harald Kraft, preşedintele ROPEPCA, spunea, în iunie: "Suprataxarea a fost introdusă în 2013 ca o măsură temporară pentru perioada crizei economice. Acum, în 2017, taxa a fost majorată (de la 60% - n.r.) la 80% şi este pentru o perioadă nedeterminată. Este o măsură care penalizează producătorii interni în faţa Gazprom. În plus, Gazprom nu va fi obligat să vândă 100% din importuri pe bursă. Este o discriminare extraordinară a producătorilor din România faţă de producătorii din extern".

Guvernul a motivat menţinerea suprataxării, după liberalizarea pieţei gazelor de la 1 aprilie 2017, prin necesitatea menţinerii încasărilor bugetare. Atunci, Gabriel Dumitraşcu, fostul şef al direcţiei de privatizare din Ministerul Energiei, spunea că liberalizarea este o minciună, atât timp cât nu se renunţă şi la supraimpozitare. Domnia sa estima că renunţarea la această taxă s-ar traduce prin neîncasarea unor venituri la bugetul de stat de peste 850 milioane lei, anual.

Proiectul de lege care stabileşte eliminarea supraimpozitării pentru offshore a primit, în noiembrie 2017, avize, în Senat, de la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi Comisia pentru dezvoltare şi strategie economică.